Climatologi și meteorologi avertizează că sezonul rece 2025–2026 ar putea pune la încercare Europa Centrală și de Est, inclusiv România, pe fondul unui vortex polar care dă semne de instabilitate. Dacă această configurare atmosferică se menține, ianuarie și februarie 2026 pot aduce episoade de viscol, temperaturi coborâte până spre –20°C și ninsori consistente, cu un profil de iarnă asemănător celor dure din anii ’80–’90.
Primele indicii au fost observate încă din octombrie 2025, când un front rece a traversat țara, a răcit brusc aerul și a generat ninsori timpurii la altitudine. În scenariile urmărite de specialiști, alternanțele rapide între perioade blânde și pătrunderi de aer arctic pot deveni o trăsătură dominantă a iernii.
Ce este vortexul polar și cum afectează România
Vortexul polar reprezintă o vastă masă de aer rece deasupra Arcticii, antrenată de un inel de vânturi foarte rapide ce mențin frigul în zonele nordice. Când această circulație se slăbește ori se rupe, aerul rece „alunecă” spre latitudinile medii, iar Europa, America de Nord și părți din Asia resimt valuri de frig și vreme severă.
În ultimii ani, cercetările au arătat că încălzirea accelerată din Arctica poate modifica echilibrele atmosferice. „Este paradoxal, dar schimbările climatice pot favoriza perioade de frig extrem.” Pe fondul acestor oscilații, România poate trece, în interval scurt, de la zile cu 10–12°C la nopți cu valori negative accentuate, o provocare pentru energie și transport.
Mai multe seturi de date urmărite în toamna aceasta indică posibilitatea unei ierni „de manual” pentru fenomenul de vortex polar: episoade prelungite de ger, vânt intens și variații bruște de temperatură. În aceste condiții, ninsorile și intervalele cu ploaie înghețată devin mai probabile, mai ales când pătrunderile de aer rece coincid cu umezeală ridicată.
Ce spun specialiștii și ce urmează în săptămânile viitoare
Potrivit analizelor citate din Severe Weather Europe, centrul rece asociat vortexului tinde să se deplaseze către sud-estul continentului. Primele efecte pot fi vizibile încă din a doua parte a lunii noiembrie 2025, cu ninsori mai consistente în masivele montane și precipitații mixte posibil până în zone joase, inclusiv în București. Dacă acest parcurs se confirmă, decembrie ar putea coborî sub media multianuală, iar punctul critic al iernii ar fi între ianuarie și februarie 2026.
Prognozele instituțiilor românești păstrează, totuși, o notă de prudență. Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul ANM, a explicat pentru Euronews România că, la acest moment, scenariile climatice mari nu indică generalizat o iarnă extremă în sud-estul Europei:
„Cea mai probabilă variantă este o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și un regim de precipitații apropiat de media multianuală în sud-estul Europei.”
Chiar și așa, episoade locale de ger și viscol pot apărea, mai ales în intervalul cuprins între final de noiembrie și început de decembrie. În aceeași cheie de prudență întărită de monitorizarea continuă a vortexului, Elena Mateescu, directorul general al ANM, a precizat:
„Chiar și o iarnă obișnuită în România presupune fenomene de viscol și valori negative de temperatură în zonele montane. O eventuală intensificare a vortexului ar amplifica aceste efecte”.
Pe termen scurt, la trecerea dintre sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie 2025, valorile termice rămân apropiate de mediile climatologice: maxime în jur de 10–17°C și minime între –1 și 10°C. În zonele montane, vântul poate atinge 70–90 km/h, iar la altitudini mari nu sunt excluse episoade de ninsoare. Spre final de lună este posibilă o ușoară încălzire diurnă.
În practică, pentru populație și autorități, util rămâne următorul pas: urmărirea atenționărilor de la ANM, verificarea echipamentelor de iarnă și planificarea deplasărilor în funcție de prognozele actualizate din noiembrie și decembrie.