O propunere privind introducerea unei taxe unice pe toate tranzacțiile financiare din România, de la retrageri de numerar și plăți cu cardul la transferuri bancare, a fost analizată la Palatul Cotroceni. Deși măsura nu a fost adoptată, ea este considerată o posibilă soluție pentru echilibrarea finanțelor publice, estimându-se că ar putea aduce la bugetul de stat venituri anuale de până la 50 de miliarde de lei.
Discutată în cadrul unui set de măsuri menite să consolideze bugetul, ideea este susținută de mediul de afaceri, care o consideră o sursă importantă de venituri. Propunerea vizează impozitarea oricărei mișcări de bani din economie, incluzând retragerile de la bancomat, plățile cu cardul, transferurile interbancare sau tranzacțiile efectuate prin aplicații de pe telefonul mobil.
Implementarea unei astfel de taxe ar fi facilitată de extinderea plăților digitale, permițând colectarea automată a sumelor. Conform mecanismului propus, instituțiile bancare și procesatorii de plăți ar urma să rețină taxa direct din tranzacție, într-un mod similar cu perceperea comisioanelor bancare actuale.
Pentru a ilustra impactul, scenariile analizate arată că la o cotă de 0,2%, o retragere de 2.000 de lei de la bancomat ar fi taxată cu 4 lei. Nivelul exact al taxei ar urma să fie ajustat în funcție de volumul total al tranzacțiilor anuale din economie. Astfel, la un volum de 25.000 de miliarde de lei, procentul ar fi de 0,20%, iar la 50.000 de miliarde de lei, cota ar putea scădea la 0,10%.
Potrivit datelor citate de News18, baza de impozitare este una considerabilă. În 2023, volumul total al tranzacțiilor a depășit 25.000 de miliarde de lei, în creștere de la peste 16.198 de miliarde de lei în 2022, prin sistemul ReGIS. La acestea se adaugă plățile cu cardul, care au însumat 483 de miliarde de lei în 2022, și transferurile prin sisteme automate de plăți de retail, cu valori de ordinul trilioanelor de lei.