Pe măsură ce temperaturile scad, românii încep pregătirile pentru sezonul rece, iar încălzirea locuințelor cu lemne rămâne o opțiune preferată, în special în zonele rurale sau fără acces la rețeaua de gaze naturale.
Iarna 2025–2026 aduce însă costuri mai ridicate pentru cei care folosesc sobe sau centrale pe lemne, din cauza scumpirii lemnului de foc și a creșterii cheltuielilor de transport. Prețul lemnului a început să crească în ultimele luni, iar cei care nu și-au făcut stocuri din timp vor plăti mai mult. Lemnul tare, cum sunt fagul sau stejarul, poate ajunge până la 700 de lei pe metrul cub, în timp ce esențele mai moi, precum molidul sau plopul, se vând între 150 și 280 de lei/m³.
O gospodărie care consumă aproximativ 15 metri cubi de lemn pe iarnă poate ajunge să cheltuiască până la 7.500 de lei doar pentru combustibil, în funcție de furnizor și tipul de lemn ales.
Consumul variază în funcție de dimensiunea casei, gradul de izolație și tipul centralei. Pentru o locuință de 100–120 m², necesarul poate fi între 10 și 35 m³ pe sezon. De exemplu, o centrală pe lemne de 30 kW consumă în medie 9–10 kg de lemn pe oră, ceea ce înseamnă aproximativ 6–7 m³ pe lună, pe durata celor cinci luni de iarnă.
Experții recomandă achiziția lemnului de foc în extrasezon, când prețurile sunt mai mici și stocurile mai mari. Astfel, cumpărătorii pot reduce cheltuielile cu până la 20% și pot asigura un stoc suficient pentru întreaga perioadă rece.
De asemenea, modul de depozitare influențează eficiența încălzirii. Lemnele trebuie păstrate într-un spațiu acoperit, uscat și bine ventilat pentru a evita umezeala. Lemnul umed arde greu, produce fum și funingine, scade randamentul centralei și îi reduce durata de viață, în timp ce lemnul uscat asigură o căldură constantă și un consum redus.
Pentru gospodăriile din mediul rural și cele fără acces la rețeaua de gaze naturale, lemnul de foc rămâne o soluție populară de încălzire, în ciuda creșterii prețurilor de la an la an.