American Heart Association (AHA) a actualizat recent valorile considerate normale pentru tensiunea arterială, stabilind praguri mai stricte pentru protejarea inimii, creierului și rinichilor. Noile recomandări vin în contextul unor studii care arată că valorile considerate anterior „normale” pot crește riscul de infarct, accident vascular cerebral sau demență, ceea ce face prevenția și tratamentul timpuriu esențiale.
Anterior, o tensiune arterială de 120/80 mm Hg era considerată ideală. Conform noilor ghiduri AHA, valorile sunt împărțite astfel:
Normal: 115–119/70–79 mm Hg
Crescută (elevată): 120–129 mm Hg sistolic și sub 80 mm Hg diastolic
Hipertensiune stadiul 1: 130–139 mm Hg sistolic sau 80–89 mm Hg diastolic
Hipertensiune stadiul 2: ≥140/90 mm Hg
„Pragul a fost coborât pentru că studiile arată că și valori considerate anterior «acceptabile» pot afecta în timp vasele de sânge, crescând riscul de infarct, accident vascular cerebral sau demență”, explică dr. Balbir Singh, cardiolog și președinte al departamentului de științe cardiace din cadrul Max Healthcare.
AHA a luat această decizie pe baza unor cercetări recente care evidențiază impactul hipertensiunii nu doar asupra inimii și rinichilor, ci și asupra creierului. Tensiunea arterială crescută poate deteriora vasele de sânge fine din creier, accelerând declinul cognitiv și sporind riscul de Alzheimer și alte forme de demență. În plus, la femei, hipertensiunea este asociată cu complicații în sarcină, precum preeclampsia.
Noile ghiduri recomandă intervenția timpurie în funcție de valorile tensiunii:
130–139 mm Hg: se recomandă inițial modificarea stilului de viață, inclusiv dietă echilibrată, exerciții fizice și reducerea stresului. Dacă tensiunea nu scade, se introduce tratamentul medicamentos.
≥140/90 mm Hg: tratamentul medicamentos trebuie început imediat, de obicei cu două medicamente combinate, pentru un control mai rapid și eficient.
„Scopul este să prevenim crizele cardiace la pacienții vulnerabili și să reducem povara bolilor cardiovasculare încă din fazele incipiente”, subliniază dr. Singh.
Pentru o evaluare completă, AHA recomandă o serie de analize suplimentare care pot detecta efectele hipertensiunii asupra altor organe. Printre acestea se numără teste de funcție hepatică și renală (LFT, KFT), uricemie și glicemie pentru evaluarea riscurilor metabolice, raportul albumină/creatinină pentru sănătatea rinichilor și raportul aldosteron/renină, util în diagnosticarea formelor hormonale de hipertensiune. Aceste investigații sunt recomandate în special pacienților cu hipertensiune stadiul 2, diabet sau apnee în somn.
Un element important al noilor recomandări este aportul adecvat de potasiu, mineral esențial în reglarea tensiunii arteriale. Alimente precum bananele, cartofii, fasolea și spanacul pot contribui la scăderea tensiunii. Totuși, pacienții cu afecțiuni renale trebuie să evite suplimentele de potasiu fără recomandarea medicului.
Deși tratamentul medicamentos este esențial, specialiștii subliniază că stilul de viață rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a hipertensiunii. Printre recomandări se numără limitarea consumului de sare la maximum 2.300 mg pe zi (ideal sub 1.500 mg), renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool (maxim două băuturi pe zi pentru bărbați și una pentru femei), practicarea regulată a exercițiilor fizice (cel puțin 150 de minute pe săptămână), adoptarea dietei DASH, bogată în fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, pește și leguminoase, precum și controlul stresului prin yoga, respirație profundă sau meditație.
România se află printre țările europene cu cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare, iar predispoziția genetică la infarct la vârste tinere amplifică riscul. „Pentru noi, mesajul este clar: nu așteptați să apară simptomele. Măsurați tensiunea acasă, mergeți la controale regulate și adoptați măsuri preventive chiar dacă vă simțiți bine”, avertizează dr. Balbir Singh.