Emil Gânj a ajuns în fața instanței cu dosarul de omor, după ce Tribunalul Mureș a constatat legalitatea rechizitoriului și a dispus trimiterea cauzei la judecată pe fond. În acest ultim termen, din partea inculpatului nu a mai venit nicio contestație sau cerere, fapt care a permis avansarea procedurii fără alte întârzieri.
Bărbatul, acuzat că și-a ucis fosta parteneră, Andra, este căutat de autorități de peste jumătate de an. În tot acest interval, el nu s-a prezentat în fața organelor judiciare și nu a transmis niciun semn public. După ce inițial a încercat să blocheze mersul dosarului prin pași procedurali, strategia a virat spre tăcere totală: nicio hârtie, niciun demers, nicio poziție scrisă
Etapa de judecată pe fond presupune administrarea și confruntarea probelor, audierea martorilor și prezentarea apărărilor, instanța urmând să aprecieze direct asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului.
În paralel, dosarul păstrează caracterul de urgență dat fiind că persoana trimisă în judecată nu a fost încă depistată. Din actele de la dosar reiese că, după primele contestații, comunicarea dinspre ascunzătoare a încetat. Această „pauză” procedurală a eliminat impedimentele care blocau calendarul, astfel încât completul a putut face pasul procedural firesc.
Ce urmează în instanță
Odată deschisă judecata pe fond, cauza va fi repartizată completului competent, care va fixa primul termen pentru dezbateri. În această fază, părțile pot solicita probe suplimentare, pot formula excepții de fond, iar instanța poate dispune aducerea cu mandat a inculpatului, dacă va fi localizat. Administrarea probatoriului și audierea persoanelor citate sunt elementele centrale ale acestei etape.
Avocatul familiei victimei, Adrian Cuculis, a subliniat semnificația pasului procedural: trecerea la fond înseamnă că dosarul nu mai este blocat de verificări prealabile și intră în faza în care probele vor fi cântărite în mod direct. Pentru familie, acest lucru aduce mai aproape momentul în care instanța va audia martorii și va analiza în detaliu circumstanțele faptei.
În lipsa oricărei noi contestații din partea lui Emil Gânj, dosarul înaintează pe traseul judiciar obișnuit. Rămâne de văzut dacă inculpatul va încerca o nouă mișcare procedurală sau dacă va continua să rămână în afara razei autorităților. Până atunci, instanța va fixa un calendar de termene, iar părțile vor putea propune mijloace de probă care să clarifice cronologia evenimentelor și rolul fiecărui participant.
Potrivit informațiilor din dosar, dispariția inculpatului a prelungit așteptarea pentru intrarea efectivă în sala de judecată. Trimiterea cauzei la fond schimbă însă dinamica: urmează o perioadă centrată pe probe, confruntări și explicații care să lămurească acuzațiile formulate de parchet.
Schimbare de strategie și tăcere totală din ascunzătoare
La sfârșitul lunii octombrie 2025, prin avocatul din oficiu, Gânj a contestat decizia de arestare preventivă. Ulterior, la termenul anterior de judecată, în numele său a fost depusă o cerere procedurală. De această dată însă, nici apărătorul desemnat și nici inculpatul nu au mai înaintat documente, astfel că instanța a putut valida rechizitoriul și a decis trimiterea cauzei în etapa de judecată efectivă.
Tribunalul Mureș a confirmat, așadar, că actele de urmărire penală îndeplinesc exigențele legii și că probele pot fi dezbătute la fond. Absența oricăror noi contestații indică o renunțare – cel puțin temporară – la tacticile care amânau dezlegarea pe fond a acuzațiilor.