Noaptea de 12 spre 13 februarie 2026 a adus un nou val de lovituri masive asupra Ucrainei: Odesa și alte mari orașe au fost vizate de drone și rachete, iar infrastructura energetică a suferit avarii serioase. În plan diplomatic, Kremlinul a transmis că nu va participa la prima reuniune a așa-numitului „Consiliu al Păcii” propus de președintele american Donald Trump.
Atacuri masive asupra Odesei și altor orașe
Potrivit autorităților ucrainene și rapoartelor internaționale, Rusia a lansat un baraj complex de mijloace: peste 200 de drone de atac, zeci de rachete balistice și cel puțin o rachetă aer-lansată, țintind rețelele de producție și distribuție a energiei din mai multe regiuni, inclusiv Odesa, Kyiv, Harkiv și Dnipro. În Odesa, avariile au dus la întreruperi extinse de apă și curent, cu aproape 300.000 de locuitori afectați temporar de lipsa serviciilor de bază, în timp ce echipele de intervenție au lucrat pentru realimentare și stingerea incendiilor.
Oficiali locali au raportat clădiri rezidențiale avariate, puncte termice oprite și multiple incendii în zonele lovite. Apărarea aeriană a doborât o parte semnificativă a dronelor, însă lovituri și resturi căzute au provocat victime și pagube. Printre răniți s-ar afla și copii mici, potrivit actualizărilor oficiale publicate după atac.
„Sute de drone și rachete au vizat sistemul energetic, lăsând oameni fără curent, încălzire și apă”, au transmis autoritățile ucrainene, subliniind că reparațiile continuă pe fondul riscului de noi lovituri.
Operatorii de rețea au introdus restricții programate ale consumului pentru a stabiliza sistemul, iar municipalitățile au redeschis puncte de sprijin pentru populație. Deși ritmul atacurilor a variat în ultimele săptămâni, tendința rămâne aceea a vizării infrastructurii critice, cu efecte directe asupra serviciilor publice în mai multe regiuni.
Kremlinul respinge invitația la „Consiliul Păcii”
În paralel cu escaladarea pe front, Moscova a anunțat, pe 11 februarie 2026, că nu va participa la prima reuniune a „Consiliului Păcii”, planificată la Washington în 19 februarie. Invitația fusese transmisă pe canale diplomatice după ce președintele Trump a promovat inițiativa drept un cadru de cooperare internațională — conceput inițial pentru asistență umanitară și reconstrucție în Gaza — pe care administrația sa a încercat ulterior să-l conecteze la eforturile mai largi de dezescaladare.
„Nimeni de la Kremlin nu are în plan să participe”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, adăugând că propunerea este, formal, „în analiză” la Ministerul de Externe.
Anterior, Moscova admisese că urmărește detaliile ofertei, însă semnalul public este clar: Rusia respinge formatul propus în acest moment. În același timp, pe teren, bombardamentele asupra rețelelor ucrainene au continuat, iar la nivel european aliații au anunțat noi pachete de sprijin pentru apărare aeriană și energie de urgență, încercând să reducă impactul atacurilor din plină iarnă.
La München, președintele Volodimir Zelenski a cerut impuls diplomației pentru un armistițiu temporar care să permită organizarea unor alegeri și a reiterat că orice concesii teritoriale ar necesita consultare populară. În același registru, oficiali occidentali au subliniat că o soluție viabilă presupune garanții de securitate și consolidarea apărării aeriene ucrainene pentru a descuraja noi valuri de atacuri.
Între timp, pe litoralul Mării Negre, autoritățile din Odesa continuă evaluarea pagubelor și repunerea în funcțiune a rețelelor, în timp ce serviciile de urgență intervin punctual în cartierele unde s-au înregistrat cele mai multe avarii.