Luni, 2 martie 2026, la Viena, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avertizat că în scenariul în care instalații nucleare civile din Orientul Mijlociu ar fi lovite, evacuări masive ale populației ar putea deveni inevitabile, din cauza riscului de eliberare de substanțe radiologice. Mesajul a fost transmis la deschiderea reuniunii trimestriale a Consiliului guvernatorilor.
Avertismentul șefului AIEA și mesajul despre diplomație
Grossi a descris un climat regional tensionat, în care securitatea nucleară trebuie tratată drept prioritate absolută. Oficialul a subliniat că instituția pe care o conduce furnizează deja asistență tehnică statelor interesate, inclusiv în planificarea pentru situații de urgență, și a insistat asupra cooperării dintre autoritățile naționale, operatorii de centrale și organismele internaționale.
În cadrul intervenției sale, Grossi a transmis că riscurile pentru populație cresc semnificativ atunci când infrastructura civilă devine țintă militară. În asemenea circumstanțe, autoritățile ar trebui să fie pregătite pentru măsuri rapide de protecție a populației: informare, adăpostire temporară și, dacă situația o impune, deplasări pe scară largă în afara zonelor afectate.
„Diplomația este dificilă și niciodată imposibilă. Utilizarea forței a fost prezentă în relațiile internaționale dintotdeauna. Aceasta este o realitate, dar este întotdeauna opțiunea cel mai puțin preferată.”
Șeful agenției a vorbit și despre „un sentiment puternic de frustrare” privind lipsa de progrese tangibile în discuțiile recente pe tema dosarului nuclear iranian, subliniind că, în lipsa unor rezultate concrete, riscurile percepute în regiune rămân ridicate.
Contextul regional și riscurile pentru populație
La începutul ședinței de la Viena, Grossi a menționat că, potrivit datelor de care dispune agenția, nu există indicii că lovituri recente din regiune ar fi afectat instalații nucleare. La scurt timp, reprezentanți iranieni au susținut însă public că o astfel de țintă ar fi fost vizată cu o zi înainte. Divergența de afirmații pune din nou accent pe nevoia de verificare independentă și de acces rapid al experților în teren.
Dacă o centrală nucleară civilă ar fi avariată, impactul s-ar putea resimți pe distanțe mari, în funcție de tipul incidentului, de condițiile meteo și de răspunsul de urgență. Autoritățile ar fi nevoite să delimiteze rapid zone de planificare pentru urgențe, să stabilească rute sigure de evacuare, să distribuie echipamente de protecție și să organizeze monitorizarea dozelor de radiații pentru populație și personalul de intervenție.
Un alt punct subliniat de AIEA ține de comunicarea publică: informarea coerentă, în timp real, reduce panica și permite luarea de decizii informate de către cetățeni. În paralel, operatorii de centrale trebuie să-și demonstreze reziliența operațională, inclusiv prin planuri de alimentare alternativă cu energie, sisteme redundante de răcire și antrenamente regulate cu autoritățile locale.
În ceea ce privește cooperarea internațională, Grossi a reamintit că AIEA poate sprijini statele cu misiuni de evaluare a siguranței, exerciții comune și consiliere privind standardele de protecție radiologică. Aceste instrumente devin esențiale într-un context în care infrastructura critică este expusă unor amenințări variate.
Reuniunea Consiliului guvernatorilor de la Viena continuă în aceste zile, iar declarațiile și pozițiile oficialilor din regiune sunt urmărite atent, pe fondul preocupărilor crescute privind protecția populației și menținerea siguranței nucleare.