În ședința de luni, 9 martie 2026, Curtea de Apel București a analizat situația dosarului în care Călin Georgescu este acuzat de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de alte 21 de persoane, între care se află și Horațiu Potra. Miza momentului: verificarea legalității rechizitoriului și stabilirea dacă procesul poate avansa pe fond sau dacă dosarul se întoarce la Parchetul General pentru completări.
Ce a decis instanța pe 9 martie 2026
Judecătorii au înlăturat din dosar mai multe declarații date în decembrie 2024 de persoane apropiate lui Horațiu Potra, audiate inițial ca martori. Magistrații au reținut că respectivele afirmații intră sub protecția dreptului la tăcere și la neautoincriminare, motiv pentru care nu pot fi folosite, în această etapă, ca probe.
În același timp, Curtea de Apel nu a anulat rechizitoriul. Cererile și excepțiile ridicate de inculpați – inclusiv cele formulate de Călin Georgescu și Horațiu Potra – au fost respinse ca nefondate. Rezultatul practic: actul de sesizare al procurorilor rămâne, în principiu, valabil, iar dosarul poate continua traseul procedural stabilit de lege.
După comunicarea încheierii, procurorii au la dispoziție cinci zile pentru a anunța dacă mențin trimiterea în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei pentru refacerea anchetei. Această opțiune va fixa direcția imediată a dosarului: fie intrarea pe judecata de fond, fie un pas înapoi pentru completări.
Contextul deplasării din decembrie 2024
Declarațiile eliminate proveneau din primele audieri făcute după oprirea în trafic a mai multor apropiați ai lui Horațiu Potra, în contextul unei deplasări organizate spre București în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024. Anchetatorii au susținut că grupul – în total 21 de persoane – ar fi fost pregătit pentru o acțiune paramilitară menită să genereze destabilizare la nivel național.
Chiar și fără acele declarații, procurorii arată că organizarea deplasării și rolul central atribuit lui Horațiu Potra sunt susținute de alte mijloace de probă care au rămas în cauză. În consecință, direcția dosarului depinde, în acest moment, de decizia pe care o vor comunica în intervalul procedural stabilit.
Excluderea anumitor depoziții are un efect punctual – ele nu pot fi utilizate la acest stadiu al procesului –, dar nu afectează automat întregul material probator. Dat fiind că instanța a confirmat, în linii mari, valabilitatea actului de sesizare, rămâne deschisă alternativa ca speța să ajungă la judecata pe fond, dacă acuzarea își menține opțiunea.
Rămâne de văzut dacă, în urma analizei interne, acuzarea va merge mai departe cu aceeași configurare a dosarului sau va cere restituirea pentru completări. În paralel, susținerile privind organizarea deplasării și rolul atribuit lui Horațiu Potra continuă să se sprijine pe probele rămase în dosar.