Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează ferm la reducerea bugetului pentru anul 2026 și avertizează că poate sesiza instanța împotriva Guvernului, dacă nu vor fi asigurate sumele necesare pentru plățile deja scadente. Mesajul transmis este tranșant: „Legea nu este opțională”.
Date și cifre cheie ale bugetului pe 2026
Proiectul de buget destinat ÎCCJ pentru 2026 include 5,02 miliarde lei la categoria credite de angajament (o creștere de 49,95% față de execuția preliminată pe 2025) și 4,99 miliarde lei ca credite bugetare (o majorare de 49,16% raportat la anul anterior). În paralel, un amendament adoptat în comisiile de Buget-Finanțe ale Parlamentului, susținut de PSD, PNL, USR și UDMR, prevede transferul a 1 miliard de lei din alocarea ÎCCJ către 30 de primării cu datorii la proiecte derulate prin PNRR.
Concret, banii vizează atât funcționarea instanței supreme, cât și plata unor obligații certe. Mutarea unei părți din fonduri către autorități locale cu restanțe în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost argumentată politic prin urgența deblocării proiectelor, însă pentru ÎCCJ decizia înseamnă diminuarea spațiului bugetar pentru cheltuieli deja asumate.
Deși cifrele indică o majorare nominală a bugetului ÎCCJ față de 2025, redistribuirea de 1 miliard de lei schimbă considerabil structura resurselor pe care instanța supremă conta pentru anul următor, inclusiv pentru achitarea unor drepturi salariale și a altor plăți exigibile.
Reacția ÎCCJ și pașii anunțați
Într-un mesaj public, ÎCCJ a punctat că situația actuală nu este un episod singular, ci parte a unei tendințe care pune sub semnul întrebării respectarea statului de drept. Instituția respinge ideea că obligațiile prevăzute de lege ar putea fi negociabile sau amânate după bunul plac al decidenților.
„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.”
Mai mult, Înalta Curte ia în calcul acțiuni în contencios pentru a forța respectarea angajamentelor financiare deja scadente, subliniind că instrumentele legale rămân deschise în cazul neasigurării fondurilor necesare.
„Să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.”
Mesajul transmis de instanța supremă, sintetizat în formula „Legea nu este opțională”, marchează o escaladare a tensiunilor dintre sistemul judiciar și executiv pe tema alocărilor. Din perspectiva ÎCCJ, orice întârziere sau tăiere care afectează plăți deja născute din lege intră în coliziune cu principiile de stabilitate și previzibilitate bugetară.
În perioada următoare, dezbaterile pe marginea proiectului de buget și a amendamentelor aprobate vor continua în Parlament, iar instituțiile interesate pot folosi căile legale pentru a-și susține pozițiile, inclusiv prin acțiuni în justiție atunci când consideră că obligațiile impuse de lege nu sunt respectate.