Anevrismul este o dilatație anormală a unei artere apărută atunci când peretele vasului se slăbește și se umflă, asemenea unui balon. Poate fi localizat la nivelul creierului, al aortei (în piept sau abdomen), dar și pe alte artere ale corpului. Mult timp nu dă semne, iar prima manifestare poate fi o situație de urgență.
Comportamentele și contextul personal contează la fel de mult. Fumatul crește substanțial riscul de apariție și de creștere a unui anevrism. O predispoziție genetică poate exista în familiile în care au fost deja cazuri de anevrism, iar înaintarea în vârstă și anumite infecții pot contribui la slăbirea peretelui arterial. Persoanele cu astfel de factori ar trebui să discute cu medicul despre monitorizare și despre controale periodice adaptate riscului.
De multe ori, anevrismele nu dau niciun semnal. Când apar totuși manifestări, acestea sunt adesea intense și alarmante: durere bruscă și foarte puternică în zona afectată; în cazul creierului – durere de cap „în lovitură de trăsnet”, tulburări de vorbire, vedere încețoșată sau dublă, amețeală, dezechilibru, leșin. Pentru aorta abdominală, unii pacienți pot observa o pulsație accentuată sau o „umflătură” în abdomen, însoțită de greață, transpirații reci și slăbiciune marcată.
În prezența acestor semne, recomandarea este să fie chemată asistența medicală de urgență. Evaluarea rapidă poate face diferența între viață și deces, iar tratamentele sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt instituite mai devreme.
„Un aneurism rupt poate provoca o hemoragie internă masivă, iar intervenția medicală urgentă este vitală”, atrag atenția doctorii.
Dacă ai antecedente familiale, hipertensiune sau fumezi, discută cu medicul despre reducerea factorilor de risc și despre investigații imagistice atunci când sunt recomandate. Un stil de viață echilibrat, controlul tensiunii arteriale și renunțarea la tutun pot reduce probabilitatea ca un anevrism să apară sau să se agraveze. Iar dacă observi simptome „neobișnuite” și apărute brusc, nu amâna: solicită asistență medicală fără să conduci singur până la spital.
Ce este un anevrism și unde poate apărea
În țesuturile arteriale, zonele vulnerabile se pot dilata progresiv până când ating dimensiuni periculoase. Anevrismele cerebrale pot rămâne tăcute ani la rând; când se rup, pot declanșa dureri de cap extrem de puternice, tulburări de vorbire sau de vedere și pierderea stării de conștiență. Anevrismele aortei – în special cele abdominale – pot fi resimțite uneori ca o pulsație puternică în burtă, dar, la fel de frecvent, nu provoacă niciun disconfort până la complicații.
Indiferent de localizare, un anevrism înseamnă un risc crescut de ruptură și de sângerare internă, motiv pentru care orice simptom apărut brusc și cu intensitate mare necesită evaluare medicală rapidă.
Cauze și factori de risc
Formarea lor este favorizată de mai mulți factori. Hipertensiunea arterială cronică solicită constant pereții vaselor de sânge, iar ateroscleroza (rigidizarea și deteriorarea arterelor) le face mai fragile. La acestea se pot adăuga traumatismele suferite în urma loviturilor sau accidentelor.