O analiză simplă a materiilor fecale ar putea schimba regulile jocului în depistarea unuia dintre cele mai letale tipuri de cancer. Cercetători europeni au identificat un profil microbian caracteristic pacienților cu cancer pancreatic, prezent indiferent de stadiul bolii, potrivit unui studiu apărut în revista Gut. Echipa reunește specialiști de la Centrul Național de Cercetare a Cancerului din Spania și Laboratorul European de Biologie Moleculară.
Semnul „invizibil” care apare la toaletă
Nu vorbim despre sânge vizibil sau durere acută, ci despre modificări subtile ale microbiomului intestinal – comunitatea de bacterii care trăiește în tubul digestiv. Acest „simptom” nu poate fi observat cu ochiul liber, însă poate fi detectat în laborator printr-un test de scaun.
Cercetătorii au descris un tipar bacterian specific, format din aproximativ 27 de specii asociate cu boala. Printre microorganismele găsite mai frecvent la pacienții cu cancer pancreatic se află: Methanobrevibacter smithii, Fusobacterium nucleatum, Alloscardovia omnicolens, Veillonella atypica și Bacteroides finegoldii.
În oglindă, la aceleași persoane lipsesc sau sunt mult diminuate bacterii considerate protectoare ale ecosistemului intestinal: Faecalibacterium prausnitzii, Bacteroides coprocola, Bifidobacterium bifidum și Romboutsia timonensis. Prezența acestui contrast – anumite specii cresc, altele scad – conturează semnătura microbiană pe care analiza fecală o poate surprinde.
Important: tiparul a fost întâlnit atât la persoane cu boală în stadiu timpuriu, cât și la cele diagnosticate târziu. Această recurență sugerează că modificările din microbiom apar devreme și se mențin pe parcursul evoluției bolii.
De ce este valoroasă această descoperire
Pancreasul, situat profund în abdomen – sub ficat, lângă stomac și intestin –, produce enzime digestive și hormoni ce reglează glicemia. Poziționarea sa „ascunsă” face dificilă evaluarea prin metode uzuale, iar semnele clinice sunt adesea vagi. În prezent, orientarea diagnosticului se bazează pe analize de sânge, investigații imagistice complexe și, uneori, biopsii sau intervenții chirurgicale – proceduri costisitoare, cu utilizare limitată în scop preventiv.
Un test de scaun care să caute această „semnătură microbiană” ar putea deveni o opțiune simplă, neinvazivă și accesibilă pentru screening, mai ales în rândul persoanelor considerate cu risc crescut. Printr-o probă ușor de colectat și analizat, ar fi posibilă trimiterea rapidă către investigații suplimentare a celor care prezintă profilul suspect.
Cum ar funcționa, pe scurt: laboratorul compară compoziția bacteriană din probă cu un model asociat bolii. Dacă sunt identificate combinațiile de specii întâlnite în studiu – de pildă creșterea Methanobrevibacter smithii sau Fusobacterium nucleatum alături de scăderea Faecalibacterium prausnitzii – rezultatul poate semnala necesitatea unor explorări suplimentare.
Același tipar microbian a fost observat indiferent de stadiul bolii, ceea ce susține ideea că analiza fecală poate prinde din mers modificările relevante, inclusiv în faze incipiente, atunci când intervenția are cele mai multe șanse de a schimba parcursul pacientului.