Maria Ghiorghiu le-a împărtășit urmăritorilor o nouă relatare despre România, publicată pe blogul său. Autoarea descrie o trezire bruscă, provocată de o lumină albă extrem de puternică, urmată de apariția unei stele foarte mari, coborâte aproape de ea, însoțită de simboluri pe care le consideră sacre pentru țară.
„Iata: Pe suprafaţa acestei STELE aceeasi Mâna nevazuta scrie cu litere de Lumina alba si orbitor de stralucitoare,scrie doar un singur cuvant: „R O M Â N I A – R o m â n i a!””
Întregul episod a fost, potrivit autoarei, foarte scurt, dar de mare intensitate vizuală și emoțională.
„Totul a durat circa 10 secunde,in timp ce aceasta STEA a LUI DUMNEZEU pulsa marindu-si razele-i albe cu tot cu acest cuvant scris de MÂNA LUI DUMNEZEU, cuvant ce reprezintă ROMÂNIA DUHULUI SFANT”, a scris Maria Ghiorghiu pe blogul său.
Elemente simbolice din mesaj
Relatarea pune accent pe câteva repere recurente în scrierile autoarei: o stea unică, coborâtă aproape de privitoare; panglica tricoloră aplicată „ca pe un cadou”; transformarea într-o stea cu multe raze; precum și inscripția luminoasă „R O M Â N I A – R o m â n i a!”. Toate sunt prezentate ca semne cu încărcătură spirituală, fără interpretări politice sau sociale explicite în textul redat.
Din perspectiva narațiunii, succesiunea imaginilor este clar delimitată: trezirea prin lumină, apariția stelei mari, coborârea panglicii tricolore, metamorfoza într-o stea cu raze și apariția cuvântului. Autoarea păstrează un registru emoțional și declarativ, mizând pe simplitatea simbolurilor naționale și pe dimensiunea religioasă pe care o evocă direct.
Viziunea este relatată ca un moment compact, cu o durată scurtă, dar marcat de contraste cromatice puternice – albul strălucitor al stelei, cerul „albastru de noapte” și tricolorul. În această cheie, textul funcționează ca o confesiune adresată cititorilor fideli ai blogului, în care elementele vizuale și cele spirituale se suprapun fără explicații suplimentare.
Mesajul a fost publicat pe blogul personal al Mariei Ghiorghiu, spațiul unde autoarea își notează constant astfel de trăiri și le propune publicului ca pe niște semne pe care le consideră relevante pentru România.
Relatarea viziunii
Potrivit descrierii, momentul a început în timp ce se afla în pat, cu ochii închiși, când un cer de noapte albastru a devenit fundalul unei singure stele imense. În text, Ghiorghiu notează șocul resimțit și claritatea imaginilor văzute.
„În aceasta dimineata ma trezeste o lumina alba si orbitor de stralucitoare. Am tresaltat pe patul meu, ca la un şoc electric. Astfel, vad stand in pat cu ochii inchisi ,vad un Cer de noapte albastra,iar pe Cer apare o singura STEA MARE si stralucitoare foarte. STEAUA era mare, cât o portocala de mare.”
În fața acelei stele, spune ea, o mână nevăzută a întins o panglică tricoloră chiar peste fața astrului, asemenea unui cadou legat cu TRICOLORUL ROMÂNIEI. Imaginea s-a schimbat rapid: steaua a început să iradieze și mai intens, cu raze ample, asemănată de autoare cu reprezentarea Duhului Sfânt.
„În faţa acestei STELE unice pe Cerul Sfant care, coborâse pana aproape de mine, o Mâna nevazuta fratilor, intinde o panglica cu Tricolorul României… Arata de parcă aceasta STEA MARE ne-ar fi fost împachetată ca pe un Cadou si legata cu TRICOLORUL ROMÂNIEI.”
În descrierea sa, pe suprafața stelei a apărut apoi un singur cuvânt, scris cu litere de lumină, indicând explicit numele țării.
