Demersul urmărește mai multă transparență și stimularea conformării voluntare a contribuabililor, potrivit conducerii instituției.
bazate pe analiză de risc, susținute de datele strânse prin digitalizare. Scopul declarat: direcționarea efortului de control către contribuabilii și domeniile cu risc ridicat, evitând vizitele inutile acolo unde obligațiile fiscale sunt respectate corect.
Ce se schimbă în organizarea controalelor
Inspecțiile vor fi planificate pe domenii de activitate și calibrate prin instrumente digitale precum e-Factura, SAF-T și e-Transport. Pe baza acestor seturi de date, ANAF va selecta contribuabilii la care indiciile de neconformare sunt mai pronunțate. În același timp, acolo unde este posibil, contribuabilii vor fi informați din timp despre vizitele inspectorilor, pentru a-și putea pregăti documentele necesare.
„Finalizarea procesului de digitalizare va permite ANAF să cunoască mai bine contribuabilii și să-și direcționeze inspecțiile fiscale către domeniile și contribuabilii cu risc ridicat”.
Schimbarea de paradigmă se înscrie în Planul Strategic ANAF 2025–2028, care vizează creșterea eficienței inspecțiilor și diminuarea evaziunii fiscale. În esență, resursele de control se vor concentra acolo unde datele arată un potențial pericol pentru colectarea corectă a taxelor.
Controale simultane și domenii vizate
În anumite cazuri, autoritatea fiscală va putea derula controale simultane asupra unei companii și asupra persoanei fizice asociate acesteia. Măsura este gândită pentru a identifica eventuale transferuri de venituri sau active între entități, folosite pentru a evita plata obligațiilor fiscale.
ANAF indică atenție sporită pentru sectoare considerate vulnerabile: HoReCa, transportul alternativ, serviciile de pază și casele de amanet. În zona HoReCa, autoritatea notează că acțiunile derulate în 2025 au condus la o creștere de 27% a conformării voluntare în rândul saloanelor de evenimente. Totodată, vor fi analizate cu atenție situațiile companiilor aflate în insolvență sau în concordat preventiv, mecanisme care, uneori, pot fi utilizate pentru amânarea sau eludarea plății datoriilor către buget.
Logica noului model este clară: inspecții acolo unde riscul este mai mare, nu acolo unde datele arată comportament fiscal corect în raport cu media sectorului. Astfel, contribuabilii care se conformează nu ar trebui să fie împovărați de verificări nejustificate, iar efortul de control se mută către zona „sensibilă”.
„Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei. Pentru cei rămași în coadă, generăm două controale – pe persoana fizică și pe entitate. Lipim societatea comercială de persoana fizică din spatele ei”.
Pentru mediul de afaceri, acest cadru înseamnă că documentele contabile și fiscale trebuie menținute la zi, iar raportările prin e-Factura, SAF-T și e-Transport să fie corecte și complete. O comunicare proactivă cu inspectorii și organizarea registrelor vor facilita derularea oricărei vizite anunțate, inclusiv în situațiile în care verificările sunt efectuate concomitent la nivelul firmei și al persoanei fizice asociate.