Opt județe se află sub supravegherea Ministerului Sănătății, cu un nivel sporit de monitorizare epidemiologică și măsuri de prevenție adaptate zonelor cu risc.
Contextul european rămâne atent, după ce trei persoane aflate pe o navă de croazieră în Oceanul Atlantic au murit în urma infecției. Evenimentul readuce în prim-plan atenția asupra unei boli rare, dar potențial severe, asociate în principal expunerii la rozătoare și la mediile contaminate de acestea.
Hantavirus, depistat în Europa
Reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică au precizat că, pe teritoriul României, cazurile identificate în ultimii ani sunt urmărite clinic și epidemiologic. Anul acesta a fost înregistrată o îmbolnăvire, iar în mai multe zone se aplică protocoale de supraveghere: raportare rapidă din partea unităților medicale, anchete epidemiologice și informarea populației privind reducerea expunerii.
În localitățile vizate, direcțiile de sănătate publică mențin contact permanent cu spitalele și medicii de familie, iar populația este îndrumată să semnaleze prompt apariția unor stări febrile persistente, în special după activități în spații cu posibil contact cu rozătoare. Pentru aceste județe, autoritățile vorbesc despre o alertă de sănătate publică menită să accelereze depistarea și izolarea cazurilor.
Care sunt simptomele și când mergi la medic
Manifestările clinice pot debuta cu semne generale, ușor confundabile cu alte viroze. Debut frecvent: febră, dureri musculare, cefalee, frisoane, oboseală marcată, uneori greață sau vărsături. La unele persoane pot apărea dureri abdominale ori lombare.
Evoluții posibile: în anumite situații, infecția poate progresa către forme severe, cu afectare respiratorie sau renală. Semne precum dificultăți de respirație, scăderea cantității de urină, edeme sau dureri puternice în zona rinichilor necesită evaluare medicală imediată.
Cine este mai expus: persoane care lucrează ori desfășoară activități în spații cu praf contaminat de excremente de rozătoare, în anexe gospodărești, magazii, grajduri sau cabane neutilizate perioade îndelungate.
Ce poți face pentru a reduce riscul: aerisirea și curățarea blândă, umedă, a spațiilor închise de mult timp; folosirea mănușilor la curățenie; protejarea alimentelor; depozitarea gunoiului în recipiente închise; repararea punctelor pe unde pot intra rozătoarele. Măsurile de igienă riguroasă în gospodărie și în locurile de muncă ajută la limitarea expunerii.
În zonele cu activitate intensă a rozătoarelor, autoritățile locale pot recomanda programe de deratizare, alături de campanii de informare privind recunoașterea simptomelor. Dacă apar stare de rău cu febră persistentă, dureri musculare puternice ori dificultăți respiratorii după posibile expuneri, adresează-te cât mai rapid medicului.
Unitățile medicale monitorizează în continuare prezentările pentru sindroame febrile compatibile, iar direcțiile de sănătate publică transmit periodic datele către nivelul național. Zonele aflate sub supraveghere mențin măsuri active, adaptate situației locale, în colaborare cu rețelele de asistență primară și spitalele teritoriale.