A exclus categoric organizarea de alegeri anticipate, subliniind că România are nevoie de un executiv funcțional într-un interval rezonabil.
„Este o decizie democratică a Parlamentului. România este un stat stabil și are o direcție pe care o urmează. Există consens al partidelor pro-occidentale ale României pe aderarea la OCDE, pe ținta de buget pe 2026, există consens pe SAFE și PNRR”.
În mesajul său, președintele a indicat că, în pofida tensiunilor generate de moțiunea de cenzură, Legislativul a continuat să voteze proiecte majore, inclusiv finanțări prin mecanismul SAFE, însumând aproximativ 9 miliarde de euro. El a adăugat că, în desemnarea noului premier, va ține cont de așteptările publice legate de buna funcționare a instituțiilor, de combaterea corupției și de îmbunătățirea nivelului de trai.
Guvernul Bolojan, demis cu un scor covârșitor
Cabinetul condus de Ilie Bolojan — susținut de PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților — a căzut în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. Documentul a strâns 281 de voturi, depășind net pragul de 233 necesar pentru demitere, un rezultat care marchează una dintre cele mai clare schimbări de direcție politică din ultimii ani. După acest vot, mingea revine la Cotroceni: președintele urmează să desemneze un nou candidat la funcția de prim-ministru, care va încerca să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament.
Noua nominalizare va trebui să reflecte, potrivit șefului statului, angajamentele asumate de forțele pro-occidentale: parcursul către OCDE, ținta bugetară pentru 2026 și continuitatea proiectelor finanțate prin PNRR și SAFE. Formula de guvernare ce se va contura la finalul negocierilor va indica măsura în care partidele sunt dispuse să colaboreze pentru un program coerent de redresare și modernizare.
Mesaje și poziții ale partidelor după moțiune
Reacțiile politice au apărut imediat. Dinspre USR, Dominic Fritz a transmis că formațiunea nu va negocia o nouă majoritate cu PSD și că va încerca să blocheze o posibilă întoarcere „în trecut” a României. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a susținut că ar fi firesc ca Ilie Bolojan să renunțe inclusiv la statutul de premier interimar, în contextul votului „covârșitor” din Parlament. Totodată, PSD se pregătește pentru consultările de la Cotroceni cu ideea continuării colaborării politice.
În interiorul PNL, vocea lui Cătălin Predoiu a sugerat nemulțumiri față de ritmul și maniera în care s-a ajuns la această criză, punctând că discuțiile ar fi trebuit să continue și că partidul are datoria să-și analizeze lucid responsabilitățile. În același registru, liderii liberali și aliații lor încearcă să-și calibreze pozițiile pentru rundele de negocieri care urmează, având în vedere aritmetica parlamentară și obiectivele comune anunțate public.
Următoarele zile aduc întâlniri la Cotroceni în format informal și, ulterior, oficial. Partidele își definitivează mandatele de negociere, iar un potențial candidat la Palatul Victoria va trebui să demonstreze atât capacitatea de a obține voturile necesare, cât și un program guvernamental aliniat angajamentelor europene și priorităților interne anunțate de președinte.