Saliva are roluri utile — protejează dinții, lubrifiază gâtul și ajută digestia — însă, când se acumulează și gura rămâne ușor deschisă, poate ajunge pe pernă. Fenomenul este frecvent și, în cele mai multe cazuri, benign.
Cauze posibile, de la banale la medicale
Respirație pe gură și nas înfundat. Răcelile, alergiile sezoniere sau o deviație de sept îngreunează respirația nazală. Ca să compenseze, corpul deschide gura în somn, iar saliva se scurge mai ușor. Dacă apar sforăit puternic sau pauze respiratorii în somn, discută cu medicul despre apneea de somn.
Poziția în care dormi. Culcat pe o parte sau pe burtă, gravitația „trage” saliva în afara gurii. Relaxarea musculară profundă din somnul REM, precum și alcoolul sau unele sedative, accentuează efectul.
Producție crescută de salivă. Refluxul gastroesofagian (arsuri, gust acru în gură dimineața) poate stimula glandele salivare. La fel, inflamațiile gingivale ori infecțiile dentare pot genera hipersalivație până la rezolvarea problemei.
Medicamente. Unele tratamente pot mări secreția de salivă (de exemplu, anumite antipsihotice sau medicamente cu acțiune colinergică). Dacă observi o legătură temporală între un tratament nou și „perna udă”, semnalează medicului prescriptor.
Tulburări neurologice. În boala Parkinson, după un AVC sau în alte afecțiuni neurologice, nu crește neapărat producția de salivă, ci scade controlul înghițirii, iar saliva rămâne în gură și se scurge în somn. Aceste situații sunt însă mult mai rare comparativ cu cauzele banale.
Ce poți face acasă și când e momentul să ceri ajutor
Alege o poziție prietenoasă cu respirația. Încearcă să dormi pe spate și să ridici ușor capul cu o pernă mai înaltă. O înălțare a tăbliei patului cu 10–15 cm poate fi utilă mai ales dacă ai reflux.
Desfundă nasul seara. Un duș cald înainte de culcare și irigarea nazală cu soluție salină pot reduce respirația pe gură. Dacă ai alergii, discută cu farmacistul despre opțiuni adecvate pentru tine și respectă indicațiile de pe prospect.