Percepția globală asupra Statelor Unite a înregistrat o deteriorare semnificativă pentru al doilea an consecutiv, ajungând într-un punct critic unde imaginea sa este acum mai proastă decât cea a Rusiei. Această constatare alarmantă provine dintr-un studiu anual amplu privind starea democrației la nivel mondial, care subliniază o schimbare profundă în modul în care națiunile percep liderul tradițional al lumii libere. Declinul reputației americane este complex, fiind influențat de o serie de factori interni și externi, inclusiv polarizarea politică acută, provocările la adresa instituțiilor democratice interne, retragerea din acorduri internaționale și o percepție tot mai accentuată a unilateralismului în politica externă.
Studiul sugerează că mandatul lui Donald Trump a jucat un rol catalizator în această
erodare a încrederii. Politicile sale de tip „America First”, retorica adesea confruntațională și subminarea normelor diplomatice tradiționale au rezonat negativ la nivel global. Chiar și după încheierea mandatului său, ecourile acestor politici continuă să modeleze percepțiile. În contrast, deși Rusia este adesea asociată cu regimuri autoritare și agresiuni militare, studiul indică faptul că, în anumite regiuni sau în anumite aspecte, percepția sa a fost fie stabilă, fie a înregistrat un declin mai lent, ceea ce a permis Statelor Unite să cadă sub acest prag comparativ. Această situație ridică semne de întrebare serioase despre eficacitatea diplomației americane și despre capacitatea sa de a-și proiecta valorile democratice pe scena mondială.
În paralel cu această evaluare globală, studiul aruncă o lumină critică și asupra situației din Europa, unde România se numără printre țările cu cele mai slabe evaluări în ceea ce privește funcționarea democrației și încrederea în statul de drept. Această constatare nu este una nouă, ci confirmă o tendință observată de mai mulți ani de către diverse organisme internaționale și rapoarte de monitorizare. Indicatorii vizați includ transparența guvernamentală, independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și respectarea drepturilor minorităților.
Pentru România, scorurile scăzute în aceste domenii sunt adesea atribuite instabilității politice, frecventelor schimbări legislative care afectează sistemul judiciar, scandalurilor de corupție la nivel înalt și, nu în ultimul rând, percepției publice că instituțiile statului sunt vulnerabile la influențe politice și economice. Lipsa de predictibilitate și incoerența în aplicarea legii subminează încrederea cetățenilor în statul de drept, un pilon esențial al oricărei democrații funcționale. Mai mult, atacurile repetate la adresa presei independente și încercările de a controla discursul public contribuie la o atmosferă în care cetățenii se simt mai puțin informați și mai puțin capabili să tragă la răspundere decidenții politici.
Contextul regional este, de asemenea, relevant. În Europa Centrală și de Est, mai multe state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu provocări similare legate de regresul democratic și erodarea statului de drept, fenomen denumit uneori „backsliding democratic”. Acest lucru a dus la tensiuni semnificative în cadrul UE, care încearcă să găsească mecanisme eficiente pentru a proteja valorile fundamentale ale blocului. Evaluările negative pentru România nu sunt, așadar, un caz izolat, ci fac parte dintr-o tendință mai largă de slăbire a instituțiilor democratice în regiune.
Pentru a inversa aceste tendințe negative, atât la nivel global pentru Statele Unite, cât și la nivel național pentru România, sunt necesare eforturi susținute și reforme structurale. Statele Unite ar trebui să își reevalueze abordarea în politica externă, să reconstruiască alianțe și să demonstreze un angajament ferm față de valorile democratice pe plan intern și extern. Pentru România, imperativul este consolidarea independenței justiției, o luptă eficientă și neîncetată împotriva corupției, garantarea libertății presei și promovarea unei culturi a transparenței și responsabilității în administrația publică. Doar prin acțiuni concrete și o voință politică reală se poate recâștiga încrederea cetățenilor și se poate îmbunătăți percepția internațională asupra funcționării democrației și a statului de drept.