Demersul vine în urma solicitării formulate de Parchetul General al României pentru ridicarea imunității sale parlamentare, astfel încât autoritățile din România să poată continua anchetele deschise pe numele ei.
Ce a solicitat Parchetul General
Potrivit informațiilor transmise, cererea de ridicare a imunității vizează mai multe acuzații grave. Printre acestea se află suspiciuni privind comiterea unor crime de război sau crime împotriva umanității, fapte care intră în sfera celor mai serioase încălcări ale dreptului int
ernațional. De asemenea, sunt menționate patru fapte de lipsire de libertate în mod ilegal.
Lista continuă cu patru infracțiuni privind promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, precum și răspândirea de idei și doctrine antisemite. În cerere apar, totodată, suspiciuni referitoare la negarea sau minimalizarea Holocaustului și la infracțiunea de ultraj.
Solicitarea Parchetului General urmărește exclusiv ridicarea protecției parlamentare pentru a permite anchetarea în România a faptelor indicate. Ridicarea imunității nu echivalează cu stabilirea vinovăției, ci deschide calea procedurilor judiciare obișnuite.
Cum se desfășoară procedura în Parlamentul European
Conform regulilor legislative europene, JURI o audiază pe europarlamentară într-o ședință nepublică. La discuții participă doar membrii comisiei, personalul autorizat și partea vizată, cu respectarea confidențialității dosarului.
„Audierea se desfășoară în regim secret, accesul publicului fiind interzis.”
Ulterior audierii, Comisia JURI întocmește un raport care este supus votului membrilor. Dacă raportul este adoptat, documentul merge în plenul Parlamentului European pentru votul final. Procedura este standard în astfel de situații și stabilește dacă imunitatea rămâne sau este ridicată pentru faptele specificate în solicitarea autorităților naționale.
Este prevăzut și scenariul în care europarlamentara nu se prezintă. În acest caz, comisia poate decide în absență asupra recomandării privind imunitatea, pe baza materialelor disponibile și a cadrului procedural aplicabil.
În tot acest interval, Diana Șoșoacă își păstrează calitatea de europarlamentar. O eventuală ridicare a imunității nu afectează mandatul, ci permite ca autoritățile judiciare din România să deruleze acte de urmărire penală pentru capetele de acuzare enumerate.
După votul din comisie, calendarul depinde de programarea în plen și de termenele interne ale Parlamentului European. Până la decizia finală, speța rămâne în analiză la nivelul JURI, iar pașii următori vor fi determinați de raportul care urmează să fie înaintat spre dezbatere și vot în plen.
Indiferent de rezultat, procedura de la Bruxelles stabilește doar cadrul în care autoritățile române pot acționa. Anchetele propriu-zise, dacă vor fi demarate sau continuate, se vor desfășura în România, în conformitate cu legislația națională și standardele europene aplicabile.