Parlamentul a respins, luni, propunerea de învestire a Guvernului condus de Adrian Veștea, marcând un episod de instabilitate politică la scurt timp după depunerea programului și audierile miniștrilor.
Ce s-a întâmplat în Parlament
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului nu au reușit să aprobe inițial ordinea de zi a ședinței programate, iar calendarul pentru audieri și vot a fost amânat. Ulterior, după reluarea procedurilor, votul final a consemnat că Guvernul a obținut 207 voturi
, sub pragul de 233 necesar pentru învestire.
Rezultatul a generat reacții imediate din partea unor lideri parlamentari și a dat peste cap planurile pentru o instalare rapidă a cabinetului. După respingere, responsabilitatea revine președintelui Republicii, care va trebui să reconvoace consultările pentru desemnarea unui nou premier.
Reacțiile principale
Adrian Veștea a transmis un mesaj în care își exprimă respectul pentru voința suverană a Parlamentului:
„Votul de astăzi nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România. Dar votul este suveran și îl respect.”
În continuare, el a subliniat motivele care l-au determinat să accepte nominalizarea și a avertizat asupra costurilor prelungirii perioadei fără guvern: „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm.”
Alți actori politici au reacționat hotărât: au existat absente notabile la vot, iar unele formațiuni au anunțat retragerea sau boicotarea procedurii. Lideri ai unor partide au părăsit sala sau au declarat că nu vor susține cabinetul, în timp ce alții au acuzat coaliția propusă că ar fi rezultat din compromisuri inacceptabile.
George Simion a anunțat public că guvernul nu a obținut voturile necesare, în timp ce reprezentanți ai UDMR și ai unor formațiuni parlamentare au criticat atât componența, cât și modul de negociere. Senatorul Irineu Darău (USR) l-a acuzat pe Veștea că a coalizat „tot ce este mai rău în politica românească”.
De partea cealaltă, președinți de partide au spus că solicitarea principală nu este programul de guvernare, ci respectul unor principii care, în opinia lor, ar fi fost puse în pericol de felul în care s-au purtat negocierile.
În cursul zilei, au existat și mesaje care au promis că ideile bune vor fi preluate și că vor continua discuțiile cu toate formațiunile. Adrian Veștea a menționat că a încercat să contureze un program de guvernare în săptămâna de audieri și că rămâne deschis la dialog:
„Nu am cerut această poziție pentru o funcție ci am acceptat-o pentru că țara are nevoie de stabilitate, nu de blocaj.”
Ce urmează: președintele va convoca din nou partidele la consultări pentru a desemna un alt candidat la funcția de prim‑ministru. În perioada imediat următoare, negocierile politice se vor intensifica, iar scena publică va fi marcată de incertitudine până la stabilirea unui nou cabinet.
Evenimentul de astăzi marchează un moment tensionat în viața politică a țării și deschide o etapă în care fiecare actor parlamentar va căuta să-și negocieze poziția. Situația rămâne fluidă, iar evoluțiile vor depinde de deciziile care urmează a fi luate în următoarele consultări.