Motorul acestui puseu inflaționist: energia mai scumpă și carburanții în creștere, factori care împing în sus costurile de producție și transport pentru aproape orice bun.
Negrescu indică drept principal declanșator creșterea abruptă a prețului gazelor pentru companii și efectul în lanț pe care îl generează. În același timp, scumpirea carburanților împinge în sus cheltuielile logistice, presând marfa de la poarta fabricii până pe raft.
„Un nou val semnificativ de inflație va lovi în România după Paște, cel mai puternic din luna mai. Creșterea prețului gazelor cu 60% și influența majorării prețurilor la carburanți se vor afla în prim-plan. Puterea de cumpărare a scăzut. Pentru mulți dintre români probabil mielul va avea pene anul ăsta, adică va fi carne de pui”
Mesajul este unul tranșant: dacă în preajma sărbătorilor unii comercianți au „îmblânzit” etichetele, după 1 Mai presiunea din costuri riscă să se reflecte vizibil în prețurile finale. Alimentele de bază, bunurile esențiale și produsele cu intensitate energetică ridicată sunt primele suspecte în această ecuație.
Scumpiri în lanț după Paște: impact de la brutărie la farmacie
Economistul atrage atenția că efectul gazului metan mai scump nu se oprește la industrie, ci străbate toată economia: de la cuptorul brutarului până la instalațiile din chimie și farmaceutice. Orice etapă care „arde” energie sau implică transport se adaugă la nota de plată achitată de consumator.
„Mi-e teamă că după Paște, după 1 Mai va veni adevărata scumpire generată de creșterea prețului la carburanți și mai ales de creșterea prețului la gaze, de aproape 60% pentru firmele din România. Noi trecem cu vederea a ceea ce se întâmplă pe piața gazelor din România. E o tragedie pentru cei care produc ceva în țara asta cu gaz metan. De la covrigul pe care îl mănâncă oamenii dimineața, până la medicamente, mase plastice, bunuri de consum, toate din păcate vor fi afectate de această scumpire a gazelor pentru care nu avem soluții”
Tradus în viața de zi cu zi, creșterea costurilor la energie înseamnă cheltuieli mai mari cu cuptoarele, cu aburii tehnologici, cu uscătoarele industriale, cu răcirea sau cu procesele chimice – iar apoi vine nota pentru logistică, pe fondul carburanților mai scumpi. La capătul lanțului, eticheta reflectă acumularea acestor verigi.
Puterea de cumpărare se erodează accelerat
Pe un fond în care familiile deja resimt scumpirile recente, avertismentul este că bugetele vor fi și mai întinse. Cumpărăturile de sezon tind să fie reevaluate, iar „coșul” se reconfigurează spre variante mai ieftine. Exemplul invocat de Negrescu – trecerea de la miel la pui – ilustrează presiunea de pe mesele de sărbătoare.
„Noi, pe lângă criza gazului la nivel internațional, am mai generat noi o scumpire din pix”
Dincolo de șocurile externe, economistul sugerează că deciziile interne au amplificat valul de scumpiri, alimentând un context în care consumatorii taie din cheltuieli și își amână planurile. În zilele de după Paște și în jurul datei de 1 Mai, fiecare ajustare de preț va conta, cu atât mai mult pentru categoriile de produse pe care românii le achiziționează frecvent.
În practică, magazinele și producătorii vor căuta să-și acopere costurile, iar transportul, ambalajele, materialele plastice și farmaceuticele pot ajunge rapid în zona roșie a scumpirilor. În paralel, gospodăriile vor continua să caute promoții, să reducă risipa și să treacă pe alternative mai accesibile, semn că presiunea de preț se mută, pas cu pas, direct în comportamentul de consum.