Scorurile au fost acordate pe o scară 0–100, unde 100 înseamnă nivelul maxim de nesiguranță percepută.
Dintre orașele analizate, Craiova a obținut cel mai ridicat scor la nivel național, cu 44 de puncte. În clasamentul intern urmează Iași și București, apoi Timișoara, Brașov și Cluj, ceea ce conturează un tablou în care marile centre urbane resimt mai pregnant temele legate de siguranță.
Cum percep românii siguranța în orașe
Evaluarea nu măsoară infracționalitatea efectivă, ci modul în care oamenii simt mediul în care trăiesc. Chiar și așa, rezultatele sunt utile pentru înțelegerea tensiunilor și a așteptărilor sociale din marile aglomerări urbane.
Bucureștiul a înregistrat 28 de puncte, poziționându-se pe locul 305 la nivel mondial. În primele șase luni din 2024, Poliția Capitalei a consemnat aproape 800 de sesizări pe zi, volum care poate influența felul în care locuitorii evaluează riscurile cotidiene.
În același timp, impresiile vizitatorilor străini sunt adesea mai favorabile decât percepția unei părți dintre localnici.
„Suntem din Barcelona. Acolo sunt mulți hoți de buzunare, iar vânzarea drogurilor este foarte comună în anumite cartiere. Bucureștiul este mult mai sigur decât multe orașe din Spania, Germania sau Marea Britanie.”
Orașele românești, între percepție și cifre
Potrivit datelor comunicate de autorități, nivelul infracționalității din România a scăzut cu 4% în 2023 comparativ cu media ultimului deceniu. Tendința sugerează un efort constant de prevenție și intervenție, chiar dacă percepția publică rămâne prudentă.
Exemplul Clujului este relevant: doar în primele șase luni ale anului au fost soluționate peste 9.100 de dosare penale, iar mai mult de 300 de persoane cercetate au fost plasate sub măsuri preventive. Ritmul activității judiciare arată că mecanismele de răspuns funcționează la nivel local.
Privind dincolo de granițe, cel mai periculos oraș din lume se află în Africa de Sud, în timp ce cel mai sigur oraș este situat în Emiratele Arabe Unite. Diferențele reflectă politici publice, niveluri distincte de aplicare a legii și contexte socio-economice variate.
Percepția asupra siguranței urbane este, în ultimă instanță, rezultatul unei combinații între experiențe personale, vizibilitatea intervențiilor polițienești și climatul social local; măsurarea ei oferă indicii utile pentru prioritizarea resurselor și calibrarea proiectelor de prevenire.