Datele provin dintr-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 respondenți, prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
Metodologie și context
Potrivit cercetării, chestionarul telefonic a fost aplicat la câteva zile după moțiunea de cenzură, moment care a rearanjat preferințele unei părți a electoratului. Pe scala de participare la vot de la 1 („sigur nu”) la 10 („sigur da”), distribuția răspunsurilor indică o mobilizare declarată ridicată: 67,4% au ales nivelul 10, în timp ce 15,2% au bifat 1. Procentele intermediare au fost reduse (2 – 0,5%; 3 – 0,4%; 4 – 0,3%; 5 – 3,6%; 6 – 1,2%; 7 – 2,4%; 8 – 4,4%; 9 – 3,1%), iar 1,5% au răspuns „nu știu/nu răspund”.
Raportarea intenției de vot la persoanele care au exprimat o preferință (aproximativ 77,4% din eșantion) oferă o imagine mai fină asupra competiției dintre partide. În această bază, AUR se menține lider, în timp ce PNL și PSD își inversează pozițiile față de ultimele luni.
„Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”.
Declarația directorului INSCOP, Remus Ștefureac, vine pe fondul unei dinamici care se reflectă în scorurile partidelor, dar și în disponibilitatea declarată de a participa la scrutin.
Clasamentul partidelor și dinamica față de luna trecută
PNL trece, pentru prima dată în ultimii șase ani, în fața PSD în intențiile de vot pentru parlamentare. Liberalilor li se atribuie un scor între 20% și 22%, în creștere cu circa cinci puncte față de luna anterioară, în timp ce social-democrații coboară pe locul trei, cu 13%–17%, după o scădere estimată la trei puncte. Distanța dintre cele două formațiuni variază, în funcție de modul de raportare, de la aproximativ 3 puncte la peste 8 puncte procentuale în scenariile cu mobilizare ridicată.
În vârful clasamentului, AUR rămâne relativ stabil, cu 38%–41%, în funcție de mobilizarea electoratului. USR este în recul până la 10%, iar UDMR se situează în zona obișnuită de 3%–5%.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (mai 2025), tabloul arată astfel: AUR, PSD și UDMR se află aproximativ la aceleași niveluri, PNL marchează o creștere de circa patru puncte, iar USR pierde în jur de două puncte.
În rândul celor care au deja o opțiune, ierarhia detaliată indică următoarele valori: AUR – 38,2% (aproape de nivelurile din ultimele luni), PNL – 20,3% (peste pragurile înregistrate în primăvară), PSD – 17,5%, USR – 10%, UDMR – 5%, SOS România – 2,9%, SENS – 2,5%, POT – 1,9%. Opțiunea pentru candidați independenți și pentru alte partide este estimată la câte 0,9% fiecare.
În interpretarea acestor rezultate trebuie avută în vedere marja de eroare de ±3% și faptul că diferențele între clasamente (toți cei cu opțiune vs. votanți mobilizați) pot modifica ierarhiile la limită. De asemenea, valorile sunt fotografii ale momentului 11–14 mai 2026 și reflectă efectele imediate ale crizei politice generate de moțiune.
În ansamblu, tendințele conturate de acest sondaj pun reflectorul pe consolidarea AUR, pe ascensiunea rapidă a PNL și pe reculul PSD și USR, într-un peisaj în care mobilizarea declarată a electoratului rămâne foarte ridicată.