Vineri, Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis Guvernului o plângere prealabilă prin care cere deblocarea imediată a restanțelor salariale câștigate de magistrați în urma proceselor.
Concret, este vorba despre aproximativ 1,8 miliarde de lei pe care coaliția i-a luat de la ÎCCJ pentru a aproba amendamentul propus de PSD cu privire la ajutoarele pentru pensionari, persoane vulnerabile, dar și pentru a finanța proiectele derulate de administrații locale.
„Plângere prealabilă împotrivă refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a asigura și pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”,
ÎCCJ solitică acum Guvernului să pună la dispoziția instanței fondurile necesare pentru achitarea acelor drepturi salariale restante, iar instanța supremă precizează că „ necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este
adresată prezenta plângere”.
În cazul în care plângerea prealabilă nu are o soluționare favorabilă, președinta instanței supreme atenționează că o să dea Guvernul în judeactă la instanța de contencios administrativ competentă. Nu doar că se va cere plata obligatorie, dar și amendarea celor care se fa responsabili de întârzierea restanțelor salariale ale magistraților:
„Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea
acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere.
În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației”, se menționează în plângerea adresată vineri Guvernului.