Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, marcând un moment esențial pentru viitorul investițiilor din țară. Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj amplu în care a subliniat importanța deciziei de la Bruxelles și impactul pozitiv asupra economiei românești.
PNRR revizuit: Investiții majore și un calendar realist
După luni de negocieri, planul actualizat are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi avantajoase. Revizuirea a fost necesară pentru a adapta jaloanele și termenele la realitățile economice, administrative și energetice actuale. Premierul a explicat că printre cele mai importante realizări obținute în urma negocierilor se numără menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj, Hunedoara, Craiova și Râmnicu Vâlcea. Trei grupuri energetice vor continua activitatea până la sfârșitul lui 2029, iar alte două, până în august 2026.
„După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației. Prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
De ce a fost nevoie de renegocierea PNRR
Revizuirea PNRR a fost determinată de întârzierile în implementarea unor reforme, dar și de necesitatea de a menține toate fondurile nerambursabile. În lipsa acestor modificări, România ar fi riscat să piardă miliarde de euro.
„Revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite. De asemenea, sumele care ne-au fost alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor. În aceste condiții, am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții”, a precizat premierul.
Printre sectoarele prioritare incluse în noul plan se numără infrastructura rutieră și feroviară, digitalizarea, sănătatea, energia și administrația publică.
Autostrada A7, una dintre cele mai mari investiții naționale, va primi 2,17 miliarde de euro din granturi europene. În plus, programul „Valul Renovării” a fost extins, primind o componentă suplimentară de 1,39 miliarde de euro, iar cele opt spitale noi și cele 1.200 de ambulanțe rămân în PNRR.
Amânarea închiderii termocentralelor: O decizie strategică
Una dintre cele mai dificile teme de negociere a fost legată de decarbonizare. Conform vechilor termene, România ar fi trebuit să închidă toate termocentralele pe cărbune până la finalul anului 2025.
„Unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare. Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, a punctat Bolojan.
Premierul a precizat că această decizie nu înseamnă o renunțare la obiectivele verzi, ci o tranziție echilibrată către energie curată, în paralel cu investițiile în gaz, fotovoltaice și capacități de stocare.
România, înapoi pe radarul încrederii europene
Ilie Bolojan a punctat că aprobarea Comisiei Europene este nu doar o reușită administrativă, ci și o reafirmare a credibilității României în fața partenerilor europeni.
„Acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor noștri europeni. Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre. România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, aducând beneficii directe pentru cetățeni, prin simplificarea regulilor și menținerea investițiilor în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare. Le mulțumesc tuturor celor implicați în aceste negocieri pentru munca din ultimele luni. A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism și argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, a concluzionat Ilie Bolojan.
Ce urmează pentru România
Conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană a aprobat varianta finală a PNRR-ului României la ora 16:10, iar documentul va fi publicat în următoarele zile pe site-ul oficial al Comisiei.
„Comisia Europeană a aprobat astăzi la ora 4:10 (16:10, n.r.) varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României – PNRR. Documentul va fi publicat pe site-ul Comisiei în perioada imediat următoare. După mai bine de trei luni de muncă intensă, de negocieri intense cu Comisia suntem astăzi în linie dreaptă”, a declarat Pîslaru.
Revizuirea PNRR reprezintă una dintre cele mai importante etape din relația României cu Uniunea Europeană, oferind un nou start pentru proiectele de modernizare a țării.
Prin aprobarea acestui plan, România primește nu doar fonduri record pentru investiții strategice, ci și șansa de a-și consolida statutul de partener european de încredere, capabil să transforme fondurile europene în dezvoltare reală.