Fenomenul este descris ca fiind neobișnuit față de valurile anterioare, sugerând o prezentare clinică schimbată în rândul copiilor.
Cum arată manifestarea pe piele
Potrivit relatărilor dr. Claudina Cobzariu (declarații acordate pentru News.ro), tot mai mulți pacienți pediatrici internați în ultimele săptămâni prezintă erupții cutanate întinse. Semnele apar la vârste fragede, inclusiv la bebeluși, și ridică întrebări în rândul părinților privind originea și riscurile acestor leziuni.
„În ultima perioadă, vedem la copiii spitalizați erupții pe întreg corpul, un simptom pe care nu l-am mai întâlnit la noi până acum. La bebeluși apar pete care pot fi asociate cu mai multe cauze: inflamație, anemie sau chiar mici hematoame ori echimoze”, a explicat medicul.
Specialista atrage atenția că aceste modificări cutanate pot indica faptul că virusul aflat în circulație se comportă ușor diferit față de tulpinile anterioare. Pentru familii, apariția bruscă a petelor sau a unor echimoze poate fi alarmantă; medicii recomandă observarea atentă a evoluției și prezentarea la spital în caz de îngrijorare.
Ce spun medicii despre evoluție și prevenție
În pofida aspectului îngrijorător, evoluția clinică a celor mici este descrisă, în cele mai multe situații, ca fiind favorabilă. Îngrijirea pune accent pe hidratare, alimentație echilibrată și monitorizarea analizelor, măsuri care însoțesc tratamentul simptomatic.
„Erupțiile dispar, de obicei, într-o săptămână. Important este ca cei mici să fie bine hidratați, iar starea lor generală ne arată clar dacă evoluează pozitiv”, a precizat dr. Cobzariu.
Pe fondul valului de viroze al sezonului rece, la Spitalul „Gomoiu” au fost raportate și primele cazuri de gripă A. Chiar și așa, medicii notează că numărul îmbolnăvirilor de COVID pare să-l depășească pe cel al gripei, contrar așteptărilor inițiale.
„Febra îi aduce pe părinți la spital și este un lucru bun, altfel ar fi greu de recunoscut o viroză. Nu avem o creștere semnificativă față de alți ani, dar este clar că în această perioadă COVID-ul tindă să ia locul gripei”, a declarat infecționistul.
În lunile septembrie și octombrie, la același spital au fost internați 70 de copii cu COVID-19: 38 aveau un an și 32 aveau doi ani. Specialiștii subliniază că cei mai expuși sunt preșcolarii de 1–3 ani, aflați la început de colectivitate, când sistemul imun este încă în dezvoltare.
Protocolul de spital prevede testarea tuturor copiilor și a părinților la internare. Tratamentul rămâne în principal simptomatic — cu antitermice și antiinflamatoare —, iar doar în situații rare se recurge la antivirale precum Remdesivir, în funcție de evaluarea medicului.
„Prevenția înseamnă vaccinare. Nu poți izola complet copilul sau adultul, de aceea protecția trebuie să fie una vaccinală”, a punctat dr. Cobzariu.
Părinților li se recomandă să urmărească febra, petele apărute brusc ori schimbări vizibile ale stării generale și să solicite investigații la medic atunci când apar suspiciuni, inclusiv pentru stabilirea conduitei de îngrijire la domiciliu sau în spital.
La primele semne de erupție întinsă ori dacă micuțul devine apatic, refuză lichidele sau simptomele persistă, o discuție rapidă cu medicul pediatru poate clarifica pașii următori și intervalul optim de monitorizare.