Oficialul a vorbit despre presiunea pe care scumpirile o exercită asupra gospodăriilor cu venituri mici și asupra pensionarilor singuri, explicând că autoritățile au venit cu un pachet de solidaritate menit să atenueze impactul inflației.
În același timp, Manole a cerut prudență față de deciziile generalizate care ar trata la fel domenii cu realități diferite. Potrivit acestuia, o abordare uniformă riscă să producă dezechilibre în zone esențiale pentru funcționarea statului.
Declarațiile ministrului despre indexarea pensiilor
În intervenția sa, ministrul a insistat că procesul de actualizare a veniturilor persoanelor vârstnice trebuie ancorat în evoluția prețurilor și în capacitatea bugetului. El a vorbit despre nevoia de măsuri clare și echilibrate, pe un calendar previzibil, pentru a proteja puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili. Manole a menționat că, în prezent, presiunea asupra bugetelor familiale este foarte mare, motiv pentru care a promovat public soluții de compensare parțială.
„Diferența dintre România, anii 90 și acum, din mai multe puncte de vedere… De la 1 ianuarie 2027, pensiile trebuie să se indexeze și nu există niciun motiv pentru ca asta să nu se întâmple. E deja prea mult. Presiunea este foarte mare pe bugetele acestor familii sau acestor pensionari singuri. Este și motivul pentru care am adus și în spațiul public și în spațiul deciziei politice acest pachet de solidaritate prin care am încercat să compensăm parțial. Impactul inflației în bugetele acestor familii.”
Pe lângă indexarea planificată de la începutul anului 2027, șeful de la Muncă a evocat principiul protejării veniturilor fixe în fața scumpirilor, insistând că măsura are caracter social și economic: reduce riscul de sărăcie, stabilizează consumul și oferă o minimă previzibilitate celor care depind de pensie ca sursă principală de trai.
Poziția față de reducerile din sectorul public
Întrebat despre eventuale tăieri de personal sau de salarii în administrație, Florin Manole a respins ideea unor măsuri aplicate la grămadă. El a argumentat că instituțiile publice au misiuni și nevoi distincte, iar o scădere liniară de 10% ar ignora diferențele dintre domenii-cheie.
„Unii dintre cei care lucrează în birouri lucrează cu informații clasificate, de exemplu… Și remunerația este corespunzătoare. Îmi pare rău poate o să fiu mai puțin conformist, dar eu sunt un apărător al bugetarilor din România. Faptul că sunt un apărător al bugetarilor nu înseamnă că sunt adversar al privatului. Vă dau un exemplu, pentru că avem în această perioadă această discuție despre tăierile din sistemul bugetar și toată lumea e fan a acestei idei. Eu nu. Nu, pentru că mi se pare complet greșit să tratăm toate instituțiile din toate domeniile în același mod. Să tăiem 10%.”
Manole a enumerat explicit zone pe care nu le-ar atinge cu reduceri: sănătatea, educația și Inspecția Muncii. În opinia sa, slăbirea acestor sectoare ar afecta direct calitatea serviciilor publice și ar crea vulnerabilități economice.
„De unde? De la sănătate? Eu nu aș tăia 10% de la sănătate niciodată, cheltuieli de personal. Să tăiem 10% cheltuieli de personal de la educație, Eu n-aș tăia niciodată. Revenind în curtea Ministerului Muncii, să tai 10% cheltuieli de personal de la Inspecția Muncii. Cum ar fi o inspecție a muncii cu 100% tăieri? Ăsta ar trebui să fie coșmarul mediului privat onest și cinstit, pentru că avem nevoie. Și pentru o economie sănătoasă avem nevoie de o inspecție a muncii eficientă și care să aibă oameni în teren.”
El a adăugat că discursul anti-bugetari a devenit mainstream, deși ignoră nuanțele și diferențele dintre instituții. În mesajul său, ministrul a pledat pentru evaluări punctuale și pentru criterii adaptate fiecărui domeniu.
„Paznici ai sistemului, ca să zic așa. Deci, toată discuția asta împotriva bugetarilor este ceva ce am moștenit toxic și negativ de la Traian Băsescu. Ceva ce a devenit dintr-un discurs promovat, dintr-o parte a clasei politice. A devenit ceva mainstream, ceva generalizator, ceva fără tușe și fără diferențe. Și asta este greșit întotdeauna în legătură cu orice, pentru că întotdeauna există nuanțe, diferențe și tușe. Bugetarii din România sunt deseori subiectul propriului public, pe nedrept. Sigur că s-ar putea să existe domenii, nu le cunosc pe toate din toate ministerele. Unde să fie suprapopulare, unde să trebuiască să ajustăm. Poate să tăiem? Nu știu, nu vreau să fac ordin în curtea nimănui”.
În plan practic, mesajul oficialului rămâne orientat către protejarea veniturilor mici și către evitarea tăierilor aplicate la indigo, cu accent pe sectoarele vitale și pe rolul de control al statului în economie.