România se pregăteşte pentru un moment istoric: inaugurarea oficială a Catedralei Naţionale din Bucureşti, considerată cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Evenimentul va avea loc duminică, 26 octombrie 2025, în prezenţa a peste 2.500 de invitaţi oficiali, când va fi oficiată slujba de sfinţire a picturii interioare.
Edificiul impresionează prin dimensiunile sale, o înălţime totală de 127 de metri, şi prin detaliile arhitecturale inspirate din tradiţia bizantină şi brâncovenească.
Văzut de sus, ansamblul are forma unui potir, iar pictura murală în tehnica mozaicului acoperă 25.000 de metri pătraţi.
Arhitectură monumentală şi detalii artistice unice
Catedrala are hramurile „Înălţarea Domnului” (Ziua Eroilor) şi „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”.
Clopotul principal cântăreşte 25 de tone, fiind unul dintre cele mai mari din Europa, iar accesul în lăcaş se face prin 27 de uşi din bronz, decorate cu scene biblice şi chipurile sfinţilor români.
Cele şase clopote ale Catedralei au fost turnate în Austria, la Innsbruck, iar greutatea lor totală depăşeşte 33 de tone.
În interior, mozaicurile au fost realizate de o echipă condusă de pictorul Daniel Codrescu, folosind materiale provenite din Veneţia şi Carrara. Iconostasul, cel mai mare din lumea ortodoxă, are peste 400 de metri pătraţi, iar icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, atinge 16 metri înălţime.
Turla principală, numită Pantocrator, găzduieşte o icoană monumentală a Mântuitorului, compusă din 2.400 kg de piese de mozaic.
Vitraliile, coordonate artistic de Lucian Butucariu, completează atmosfera grandioasă a edificiului. Vitraliul central, dedicat Înălţării Domnului, are 15 metri înălţime şi 5,5 metri lăţime, fiind una dintre cele mai mari lucrări de acest tip din România.
Spaţii multifuncţionale şi investiţii majore
Catedrala include o serie de spaţii subterane şi anexe. Sub esplanadă se află „Peştera citadină Sfântul Apostol Andrei”, un spaţiu de aproape 90.000 m³, destinat activităţilor culturale şi sociale.
La demisol există un paraclis, o necropolă patriarhală şi săli polivalente pentru evenimente şi expoziţii.
Ansamblul exterior cuprinde porticuri, o piaţetă de 11.600 m² capabilă să găzduiască peste 23.000 de persoane, şi un parc de şase hectare aflat în amenajare.
Acoperişul este realizat dintr-un aliaj special de cupru, TECU-GOLD, iar la o înălţime de 130 de metri se ridică o cruce metalică de şapte tone.
Interiorul este luminat de candelabre monumentale din alamă masivă, realizate în Austria, cel mai mare având un diametru de șapte metri.
Costul total al proiectului depăşeşte 200 de milioane de euro, finanţarea provenind din fonduri publice şi donaţii private.
Pe lângă contribuţiile Guvernului, proiectul a beneficiat de sprijin din partea autorităţilor locale şi a Patriarhiei Române.
Prin dimensiuni, execuţie şi simbolism, Catedrala Naţională devine un reper arhitectural şi spiritual al României moderne, reprezentând o sinteză între tradiţie, artă sacră şi tehnologie contemporană.