Patru judecători au refuzat participarea la ședințele programate pentru examinarea legii privind pensiile magistraților, iar ecourile deciziei lor au depășit opoziția, ajungând să creeze fisuri și între partidele aflate la putere.
Judecători acuzați că au blocat cvorumul
Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, cei patru magistrați constituționali implicați — Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc — au părăsit ședința de duminică și nu s-au prezentat nici la termenul reprogramat luni. Absența lor a făcut imposibilă atingerea cvorumului de șase judecători necesar pentru deliberări.
Surse politice susțin că, dacă toți membrii ar fi fost prezenți, exista deja o majoritate înclinată să tranșeze dosarul aflat pe masă. Faptul că cei patru au lipsit a fost interpretat ca o mișcare calculată pentru a împiedica adoptarea unei decizii în dosarul sensibil al pensiilor speciale pentru magistrați.
USR cere încetarea mandatelor judecătorilor
Reacția opoziției a venit rapid. Deputatul Alexandru Dimitriu (USR) a anunțat inițierea unei proceduri prin care solicită încetarea mandatelor pentru judecătorii care au boicotat ședințele. Argumentul central invocat de acesta este obligația legală a membrilor CCR de a participa la ședințe și deliberări, fără a transforma mandatul într-un instrument politic.
„Judecătorii Curții Constituționale au obligația de a participa la ședințe și de a adopta decizii. Mandatul lor este activ, nu facultativ. Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe pentru a bloca deliberarea”.
Tonul a devenit și mai apăsat când parlamentarul a calificat acțiunea drept „similară cu o lovitură de stat”, sugerând că miza reală ar fi conservarea unor privilegii pentru anumite categorii, în schimbul protejării unor interese politice. În această cheie, Dimitriu a acuzat că PSD ar avea nevoie de o CCR „paralizată”, pentru a evita hotărâri incomode care ar putea afecta politicieni cu probleme penale.
Deputatul a invocat și efecte mai largi pe care le-ar fi produs, în timp, un asemenea tip de protecție: condamnări anulate, dosare închise, persoane puse în libertate. În logica acestei critici, absența celor patru judecători nu ar reprezenta doar un gest procedural, ci un semnal cu impact instituțional.
„Nu este vorba despre Constituție sau despre lege, ci despre interesul unui partid. Patru judecători din nouă refuză să intre în ședințe doar pentru a bloca cvorumul”.
Nervii întinși din interiorul Coaliției se văd în reacțiile publice: unii lideri cer explicații ferme și măsuri, în timp ce alții evită să alimenteze conflictul cu CCR. Pe fundal, tema pensiilor speciale rămâne un test major pentru capacitatea instituțiilor de a coopera, iar fiecare zi fără deliberare amplifică presiunea politică.
În lipsa unei ședințe valide, dosarul rămâne în așteptare, iar taberele își calibrează mesajele. De la vârful puterii până la opoziție, mizarea pe un deznodământ rapid coexistă cu calcule prudente, semn că următoarele mutări vor fi atent cântărite în funcție de ecoul public și de climatul din interiorul Curții.