Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea aduce pentru România episoade severe de frig și ninsori abundente, pe fondul unui vortex polar mai instabil decât în anii trecuți. În scenariile cele mai dure, termometrele pot coborî până spre –20°C, iar viscolul ar putea deveni frecvent în ianuarie și februarie 2026, asemănător intervalelor reci marcante din anii ’80–’90. Specialiștii subliniază că nu este vorba despre un fenomen nou, ci despre o structură atmosferică ce și-a slăbit temporar coeziunea, permițând aerului foarte rece arctic să coboare spre latitudini medii.
Primele indicii ale unei faze mai agitate au apărut încă din luna octombrie 2025, când un front rece a traversat țara, provocând scăderi bruște de temperatură și ninsori timpurii la munte. Proiecțiile inițiale arată că prima parte a sezonului rece poate alterna perioade relativ blânde cu intruziuni rapide de aer rece, ceea ce îngreunează planificarea în energie și transporturi.
Ce este vortexul polar și cum influențează România
Vortexul polar este o masă extinsă de aer foarte rece care circulă în jurul Arcticii, menținută de vânturi puternice în altitudine. Atunci când aceste vânturi sunt robuste, frigul rămâne „ancorat” în nord. Când însă circulația se slăbește sau se fragmentează, pachete de aer arctic pot aluneca spre sud, afectând Europa, America de Nord sau Asia Centrală. România intră adesea în traiectoria acestor coborâri de aer rece.
Observațiile recente au evidențiat o deplasare a nucleului rece spre sud-estul continentului, cu posibile efecte încă din a doua parte a lunii noiembrie: ninsori consistente la altitudini înalte și precipitații mixte în zone joase, inclusiv în marile orașe. Dacă această tendință se menține, decembrie ar putea sta sub media termică multianuală, iar ianuarie–februarie 2026 să concentreze cele mai dificile episoade.
Dimensiunea climatică mai largă nu poate fi ignorată. Topirea accelerată din Arctica și modificările termice din troposferă pot slăbi fluxul atmosferic care stabilizează vortexul, crescând probabilitatea intruziunilor reci. Astfel apar contraste accentuate: zile relativ blânde, de 10–12°C, urmate, la interval scurt, de nopți cu –20°C, un salt care pune presiune pe rețele, drumuri și servicii.
„Este paradoxal, dar schimbările climatice pot favoriza perioade de frig extrem”.
Ce spun specialiștii români și la ce ne uităm în următoarele săptămâni
În pofida avertismentelor privind potențialul unor valuri de frig, evaluările curente ale Copernicus nu indică, la nivel continental, o iarnă în mod clar extremă pentru sud-estul Europei. Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul ANM, a nuanțat așteptările, menționând că semnalele agregate favorizează o iarnă ușor peste normal la temperatură și cu precipitații apropiate de medie în regiune.
„Cea mai probabilă variantă este o iarnă cu temperaturi ușor peste normal și un regim de precipitații apropiat de media multianuală în sud-estul Europei.”
Chiar și într-un asemenea cadru, episoade de ger și viscol sunt posibile, mai ales între finalul lui noiembrie și începutul lui decembrie. Într-o analiză separată, Elena Mateescu, director general ANM, a semnalat că o eventuală intensificare a vortexului ar putea aduce valori sub –15°C în numeroase regiuni, amplificând fenomenele specifice iernii de munte și nu numai.
„Chiar și o iarnă obișnuită în România presupune fenomene de viscol și valori negative de temperatură în zonele montane. O eventuală intensificare a vortexului ar amplifica aceste efecte”.
Pe termen scurt, pentru sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie 2025, valorile rămân în jurul mediilor climatologice: maxime de aproximativ 10–17°C și minime între –1°C și 10°C. La munte, vântul poate ajunge la 70–90 km/h, iar la altitudini mari pot apărea ninsori. Spre finalul lunii, este posibil un ușor reviriment termic.
În funcție de evoluțiile din troposferă și stratosferă, fereastra de risc pentru intruziuni reci poate fi reactivată în valuri. Actualizările frecvente ale ANM și ale centrelor europene vor rafina scenariile, inclusiv pentru eventualele intervale de viscol, polei sau ploi înghețate în zonele de câmpie.
Pentru public și autorități, util rămâne urmărirea buletinelor de nowcasting, a avertizărilor de vânt la altitudine și a evoluției stratului de zăpadă în masivele montane, mai ales înaintea deplasărilor pe drumurile naționale și autostrăzi.