**Agențiile de rating trag un semnal de alarmă pentru România: instabilitatea politică amenință ratingul de țară**
București, România – Incertitudinea politică persistentă din România a atras atenția agențiilor internaționale de rating, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul acesteia asupra stabilității economice a țării. Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Finanțelor, în urma 
unor discuții purtate cu experți din cadrul acestor instituții financiare globale. Semnalul de alarmă survine într-un context economic deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și necesitatea consolidării fiscale.
Potrivit oficialului român, dialogul cu reprezentanții agențiilor de rating a relevat o preocupare majoră legată de frecvența schimbărilor guvernamentale și de dificultatea formării unor majorități parlamentare stabile. Instabilitatea politică este percepută ca un impediment serios în calea implementării unor reforme structurale esențiale și a adoptării unor bugete credibile pe termen mediu și lung. O guvernare fragilă este adesea asociată cu decizii economice populiste, lipsa de predictibilitate legislativă și o capacitate redusă de a gestiona șocurile externe, factori care pot eroda încrederea investitorilor.
O eventuală retrogradare a ratingului de țară al României ar avea consecințe economice semnificative. În prezent, România deține un rating de tip „investment grade” (recomandat pentru investiții) din partea celor trei mari agenții – Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s – însă cu perspectivă negativă sau stabilă, dar sub presiune. O coborâre în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții) ar însemna costuri de împrumut mult mai mari pentru statul român, atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale. Acest lucru s-ar traduce prin dobânzi mai ridicate la creditele guvernamentale, ceea ce ar crește povara datoriei publice și ar reduce spațiul fiscal pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. De asemenea, ar putea descuraja investițiile străine directe, vitale pentru crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie.
Experții subliniază că, pe lângă instabilitatea politică, agențiile de rating monitorizează atent și alți indicatori macroeconomici. Printre aceștia se numără deficitul bugetar, care a depășit țintele asumate în ultimii ani, datoria publică, care, deși încă sub media europeană, a înregistrat o creștere accelerată, și performanța balanței comerciale. Capacitatea României de a absorbi fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de a implementa reformele aferente reprezintă, de asemenea, un factor crucial în evaluarea stabilității economice pe termen lung. Orice întârziere sau blocaj în acest proces ar putea fi interpretat negativ de către evaluatorii internaționali.
Pentru a evita o retrogradare, România ar trebui să demonstreze o voință politică fermă pentru consolidare fiscală, prin reducerea cheltuielilor neesențiale și eficientizarea colectării veniturilor. Adoptarea unui buget credibil, care să respecte angajamentele europene de reducere a deficitului, este un pas esențial. De asemenea, stabilitatea guvernamentală și predictibilitatea legislativă sunt imperative pentru a restabili încrederea investitorilor și a asigura un mediu propice dezvoltării economice. În absența unor măsuri concrete și coerente, riscul unei retrogradări rămâne o amenințare reală, cu implicații profunde pentru bunăstarea cetățenilor români.