Artistul este văduv de 17 ani, iar chipul Elisabetei, fosta sa soție, îl însoțește zilnic, mai ales când iese în curte, printre flori.
Elisabeta, care a fost balerină, a lăsat în urmă nu doar fotografii și povești, ci și o grădină plină de culoare, întreținută cu aceeași grijă cu care fusese creată. În curtea vilei familiei, evaluată la peste 300.000 de euro, straturile de trandafiri, lalele și narcise dau tonul fiecărui sezon, iar aerul tare de munte completează atmosfera.
Artistul își descrie astfel locul care a rămas ca o moștenire afectivă:
„Vara este superb, aici, la noi, la curte. Avem toate florile, trandafiri, în toate culorile, dar și lalele, narcise. Seara, când stau în grădină, se simt miresmele. Mi-a lăsat amintire această grădină, unde a plantat, de altfel, și mulți copaci fructiferi. Avem și o seră pe două etaje. Aerul de munte îmi dă o stare de bine. Avem în casă 9 băi, 10 dormitoare, mai multe bucătării, subsol, dar şi o mansardă. Este o casă construită pentru toată familia, mare şi încăpătoare”.
„Vara este superb, aici, la noi, la curte. Avem toate florile, trandafiri, în toate culorile, dar și lalele, narcise. Seara, când stau în grădină, se simt miresmele. Mi-a lăsat amintire această grădină, unde a plantat, de altfel, și mulți copaci fructiferi. Avem și o seră pe două etaje. Aerul de munte îmi dă o stare de bine. Avem în casă 9 băi, 10 dormitoare, mai multe bucătării, subsol, dar şi o mansardă. Este o casă construită pentru toată familia, mare şi încăpătoare”.
Grădina care a rămas amintire vie
Locul preferat al cântărețului este grădina desenată, cândva, după gustul Elisabetei. Printre trandafiri în nuanțe diverse și rândurile de lalele și narcise, el retrăiește momentele în care își împărțea timpul cu partenera de viață. Copacii fructiferi, crescuți între timp, dau acum rod și transformă curtea într-un mic colț de livadă, iar sera pe două niveluri adăpostește plantele atunci când vremea se răcește.
Casa, concepută „pentru toată familia”, impresionează prin spațiu: 9 băi, 10 dormitoare, mai multe bucătării, un subsol încăpător și o mansardă luminoasă. Fiecare încăpere pare să poarte o poveste, iar serile liniștite, petrecute afară, sunt acompaniate de parfumul florilor și de răcoarea care coboară dinspre munte.
Încercările de după pierdere
Pe scenă, Gheorghe Turda continuă să aducă bucurie publicului, iar muzica a devenit sprijinul său constant. În plan personal, a încercat să meargă mai departe, însă standardul emoțional rămas după dispariția soției s-a dovedit greu de atins pentru oricine i-a ieșit în cale.
„Prin viața mea au trecut mai multe doamne, de când soția mea a plecat. E greu să fii singur, e bine să ai pe cineva alături, cu care să împarți bucuriile și necazurile. Ca soția mea e dificil să mai găsesc pe cineva, era harnică, înțelegătoare, gospodină. Sunt multe femei singure, de toate vârstele, însă, cele de peste 60 de ani sunt mai puțin pretențioase”.
„Prin viața mea au trecut mai multe doamne, de când soția mea a plecat. E greu să fii singur, e bine să ai pe cineva alături, cu care să împarți bucuriile și necazurile. Ca soția mea e dificil să mai găsesc pe cineva, era harnică, înțelegătoare, gospodină. Sunt multe femei singure, de toate vârstele, însă, cele de peste 60 de ani sunt mai puțin pretențioase”.
În prezent, serile petrecute la curte rămân cele mai prețioase: liniște, pași rari pe alei, foșnetul frunzelor și miresmele care se ridică după apus. Între zidurile casei mari și în umbra copacilor, răsună ecoul anilor trăiți împreună, iar florile par să spună povestea lor la fiecare început de vară.