Vineri, 10 aprilie 2026, Il Luce a fost condus pe ultimul drum. O carieră fără timeout, trăită la intensitatea marilor finale, s-a oprit în liniștea Cimitirului Bellu, acolo unde antrenorul a fost înmormântat cu onoruri militare și însoțit de aplauze venite din partea celor care i-au admirat performanțele.
Slujba de la Sfântul Elefterie și mesajele din biserică
Înainte de plecarea spre Bellu, oficierea de la Biserica Sfântul Elefterie a adunat foști elevi, colegi de breaslă și oficiali ai fotbalului. Printre cei prezenți s-a aflat și Marius Niculae, reprezentant al Federației Române de Fotbal, care a relatat emoțiile trăite de fiul tehnicianului.
„A fost impresionant, Răzvan nu și-a putut stăpâni emoțiile, dar în final a spus că speră ca tatăl lui, de acolo de sus, să fie mulțumit de ceea ce a realizat”.
În biserică au luat cuvântul și George Copos, fost finanțator al Rapidului, alături de care antrenorul a cucerit titlul în 1999, precum și Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal. Un mesaj transmis din partea Patriarhului Daniel a subliniat apropierea lui Mircea Lucescu de Biserică și sprijinul oferit pentru refacerea unui lăcaș de cult din Istanbul, gest care a trecut discret dincolo de arenele sportive.
După încheierea slujbei, sicriul a fost scos din biserică și a pornit către Bellu. Cortegiul funerar a fost întâmpinat de valuri de aplauze și de semne ale crucii, într-o împletire rară între tradiție, respect public și memoria performanței.
La ceremonii au participat membri ai familiei, prieteni vechi și figuri cunoscute ale fotbalului: Gigi Becali, Gheorghe Hagi, Dănuț Lupu, Gică Popescu, alături de suporteri care au ținut să fie aproape de idolul lor până în ultima clipă. Pentru mulți, întâlnirea a fost și un prilej de a-și aduce aminte de anii când tribunele vibrau la fiecare meci antrenat de Il Luce.
Ceremonia de la Cimitirul Bellu
Pe aleile cimitirului, după încheierea ritualului religios, atmosfera s-a domolit treptat. Cei adunați în interior au părăsit locul rând pe rând; printre primii s-au numărat Mircea Geoană, Ionuț Lupescu și Gigi Nețoiu. Dincolo de porți, însă, emoția a rămas vie: oameni simpli au rămas pe loc, ținând flori, fotografii sau doar amintiri. Pe fețele lor se citeau respectul și durerea pentru omul care a marcat o epocă în fotbalul românesc.
Conform programului anunțat de familie, slujba de la Bellu s-a desfășurat în cadru restrâns. Presa și publicul larg nu au avut acces în perimetrul rezervat apropiaților, dorința expresă a familiei fiind păstrarea intimității în aceste momente.
În timp ce militarii aduceau onorul, cortegiul a înaintat în liniște. Răzvan Lucescu și mama sa au stat aproape de sicriu, copleșiți, dar purtându-și suferința cu demnitate. Mulțimea a răspuns prin tăcere și prin bătăi discrete din palme, un gest de recunoștință pentru un om care a transformat exigența într-un stil de viață.