George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a lansat o serie de acuzații explozive într-un interviu acordat jurnalistului francez Eric Morillot. Vizibil iritat de rezultatul recentelor alegeri prezidențiale, Simion susține că nu le-a pierdut, ci că i-au fost „răpite” de influențe externe. Într-un discurs încărcat de emoție și convingere, acesta a indicat Comisia Europeană și serviciile secrete franceze drept vinovate pentru ceea ce el consideră o nedreptate majoră.
„Noi, patrioții din România, am fost singurii împotriva tuturor. Împotriva Comisiei Europene, care s-a implicat în aceste alegeri”, a declarat liderul AUR, exprimându-și frustrarea față de ceea ce vede ca o intervenție străină în procesul democratic românesc.
Atac direct la Emmanuel Macron: „Suntem alături de poporul francez”
În centrul discursului său s-a aflat președintele Franței, Emmanuel Macron, pe care Simion îl consideră responsabil pentru o serie de presiuni exercitate din afara țării. „Am fost singuri împotriva lui Emmanuel Macron. Este complet nediplomatic”, a spus acesta, cu un ton ferm, dar încărcat de revoltă.
Liderul AUR a mers chiar mai departe și a exprimat solidaritate față de francezii care, în opinia sa, s-ar simți trădați de actualul lor președinte. „Nu are sprijinul poporului francez, stă foarte prost în sondaje. E dreptul poporului francez să-l înlocuiască pe Macron și să schimbe modul în care merg lucrurile. Noi, ca frați mai mici, întotdeauna inspirați de poporul vostru măreț și cultura voastră, vă sprijinim în această bătălie”, a declarat Simion, apelând la o retorică fraternă și emoțională.
Un discurs care a stârnit reacții în Franța
Declarațiile lui George Simion nu sunt izolate. La mijlocul lunii mai, el a fost invitat în platoul postului de televiziune CNews din Franța, unde a reiterat criticile la adresa lui Macron, afirmând că acesta manifestă „tendințe dictatoriale”. Moderatorii emisiunii l-au confruntat imediat, atrăgându-i atenția că tonul său jignește o parte importantă a cetățenilor francezi. Reacția lui Simion a fost una de calm aparent, dar fără concesii.
„Iubesc Franța, iubesc cultura franceză, iubesc poporul francez, dar nu iubesc tendințele dictatoriale ale lui Emmanuel Macron”, a spus Simion, subliniind că nu are nimic împotriva poporului francez, ci doar împotriva liderului de la Élysée.
Acuzații fără precedent la adresa Ambasadei Franței
Simion a reluat acuzațiile privind presupusa implicare a Franței în alegerile din România. Potrivit lui, ambasadorul Franței la București ar fi avut întâlniri neoficiale cu președintele Curții Constituționale, iar influența acestuia ar fi dus, în cele din urmă, la invalidarea alegerilor.
„Ambasadorul Franței, la ordinul lui Emmanuel Macron, a vorbit cu președintele Curții Constituționale, curte care a anulat alegerile din România. A circulat în aceste săptămâni prin toate regiunile țării pentru a convinge oamenii de afaceri și instituțiile din România să-l susțină pe contracandidatul meu”, a afirmat liderul AUR, fără să aducă dovezi clare.
România, Iran și Franța – o paralelă riscantă
Într-un moment de maximă intensitate, Simion a comparat situația politică din România cu cea din Iran și chiar cu ceea ce el consideră a fi nedreptăți din sistemul politic francez. „Noi nu suntem Iran, nu suntem o țară unde niște ayatollahi spun cine poate candida și cine nu. Este exact cazul vostru din Franța, unde Marine Le Pen efectiv a fost interzisă de niște judecători”, a spus acesta, trăgând o paralelă îndrăzneață între cele trei state.
Simion a încheiat susținând că alegerile din România au fost anulate fără un motiv real și că discursul despre o posibilă ingerință rusă este doar o perdea de fum. „Emmanuel Macron e singurul lider european care a vorbit despre o ingerință rusă, care nu există. Ambasadorul Franței are un rol activ în campania noastră electorală”, a punctat el.
Un discurs care ridică semne de întrebare
Tonul adoptat de George Simion este unul emoțional, vehement, dar îmbrăcat în mantia unei revolte patriotice. Fără a furniza probe, el conturează imaginea unei lupte între „patrioții români” și o presupusă rețea internațională de influență. Declarațiile sale aprind spiritele într-un moment sensibil și adâncesc falia dintre formațiunea sa și instituțiile europene, atrăgând deopotrivă atenția și controverse în spațiul public.