Decizia, descrisă drept una de principiu, deschide o nouă etapă pentru liberali și reașază raporturile de putere din Parlament.
În locul vechii formule, liberalii mizează pe o arhitectură politică flexibilă, construită în jurul unui guvern minoritar. Obiectivul anunțat este obținerea unei susțineri punctuale pe proiecte, în special din zona dreptei și a minorităților naționale.
Guvern minoritar: cu cine negociază PNL
Conform mandatului intern, Bolojan a pornit consultări accelerate pentru a asigura trecerea inițiativelor-cheie prin legislativ. Țintele principale sunt clar conturate: USR ca partener pentru o agendă reformistă, UDMR ca pivot de stabilitate, plus sprijinul Grupului Minorităților Naționale, tradițional favorabil executivelor de centru-dreapta. Formatul discutat indică voturi la proiect, pornind de la un program comun limitat, centrat pe reforme administrative și investiții.
„Vom iniția discuții începând de astăzi și mâine în așa fel încât să clarificăm în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.
Negocierile au ca miză obținerea unui calendar de lucru previzibil în Parlament, cu angajamente explicite pe etape: susținere la învestire, acord pe pachetele de reformă și, ulterior, voturi pentru proiectele prioritare din infrastructură, educație și sănătate.
Moratoriu parlamentar și PNRR: miza financiară
Bolojan a avertizat că, fără legislația necesară adoptată până la finalul lunii august 2026, România riscă pierderea unor sume consistente din PNRR. Pentru a evita derapajele, premierul propune tuturor partidelor un moratoriu parlamentar limitat în timp, dedicat exclusiv proiectelor legate de jaloanele europene și de execuția investițiilor.
Prioritățile enumerate includ finalizarea tronsoanelor de autostradă aflate în lucru, investiții în școli și spitale, precum și continuarea programelor de reabilitare a blocurilor. Sunt menționate 3–4 legi esențiale care trebuie votate în actuala sesiune, alături de măsuri pentru menținerea echilibrelor macro: controlul deficitului și al dobânzilor, într-un context afectat de scumpirea carburanților și a îngrășămintelor.
Ruptura de PSD este prezentată ca o delimitare de „un anumit fel de a face politică”. În logica expusă, PNL se repoziționează pe un set de reguli interne considerate nenegociabile: administrarea corectă a banului public (combaterea risipei), transparență totală (fără promisiuni imposibil de susținut bugetar) și eliminarea privilegiilor (de la sinecuri până la regimuri speciale care nu pot fi justificate).
„Aici nu e vorba de un partid sau de altul, ci de a rupe față de un mod de a face politică defavorabil României. Nu mai promitem ceea ce nu putem oferi”, a punctat șeful Executivului.
În plan tactic, liberalii contează pe o susținere punctuală din partea USR și UDMR pentru proiectele critice, în paralel cu discuții cu reprezentanții minorităților naționale. Dacă acordul nu se conturează, rămâne deschis scenariul unei moțiuni de cenzură susținute de PSD și AUR, cu potențiale consecințe: un executiv tehnocrat sau, în ultimă instanță, alegeri anticipate.
Pe termen imediat (21–22 aprilie 2026, potrivit anunțului), sunt așteptate primele runde de discuții pe textul programului minimal și pe pachetele legislative PNRR. Miza rămâne menținerea fluxului de fonduri europene și securizarea calendarului de investiții, în paralel cu reasamblarea aritmeticii parlamentare pentru voturile decisive din următoarele luni.