Cazul readuce în atenție tema securității jurnaliștilor din exil și a presiunilor transnaționale.
Ce susțin procurorii britanici
Anchetatorii afirmă că atacul asupra lui Pouria Zaratifoukolaei, jurnalist la o publicație în limba persană cunoscută pentru pozițiile critice față de autoritățile iraniene, ar fi fost executat de o echipă de trei bărbați români. Ținta ar fi fost lovită cu cuțitul în apropierea casei sale din Londra, în 2024, incidentul fiind încadrat într-o serie mai largă de acțiuni de intimidare împotriva vocilor din diaspora iraniană.
“Alarming attack in London- Persian-language journalist Pouria Zaratifoukolaei who works for an outlet critical of Iran, was assaulted near his home in 2024. The case raises urgent concerns about threats to exiled journalists and press freedom. #PressFreedom #Iran”
În documentele prezentate instanței, procurorii arată că agresorii ar fi acționat „la cerere”, folosind arme albe și părăsind zona după comiterea faptei. În viziunea acuzării, mobilul ar fi legat de activitatea editorială a jurnalistului, cunoscut pentru materialele sale critice la adresa regimului de la Teheran. Aceste afirmații sunt, în prezent, susțineri ale acuzării și urmează a fi verificate prin probe.
Cine sunt cei trei români și ce li se impută
Doi dintre cei indicați de procurori — Nandito B., în vârstă de 21 de ani, și George S., în vârstă de 25 de ani — au apărut în fața instanței și au pledat nevinovat la acuzațiile de vătămare corporală cu intenție și vătămare corporală ilegală. Un al treilea bărbat de origine română, despre care se presupune că ar fi fost implicat, nu face parte din prezentul proces.
Conform regulilor de procedură penală din Regatul Unit, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. De aceea, susținerile formulate de acuzare — inclusiv ipoteza că atacul ar fi fost finanțat sau coordonat din străinătate — trebuie dovedite în fața judecătorului și/sau a juriului, prin probe administrate în ședință.
Contextul mai larg indică faptul că, în ultimii ani, autoritățile iraniene au fost acuzate de orchestrarea sau încurajarea unor acțiuni de intimidare și tentative de asasinat împotriva oponenților din Occident. Este prima dată când, într-un dosar de acest tip, cetățeni români apar în prim-planul unei cauze instrumentate de procurori britanici, ceea ce conferă cazului o miză aparte pentru publicul din România și pentru cooperarea judiciară internațională.
În planul libertății presei, episodul ridică semne de întrebare privind securitatea redacțiilor și a reporterilor care tratează subiecte sensibile despre regimuri autoritare. Pentru comunitatea jurnalistică, chestiunea protecției surselor, a rutelor de deplasare și a măsurilor de securitate personală redevine prioritară, mai ales în marile capitale europene, precum Londra, unde activează numeroase redacții în exil.
În acest moment, dosarul este în derulare, iar informațiile disponibile public se referă la acuzații și pozițiile părților în fața instanței. Rămâne de văzut ce va stabili judecătorul pe baza probelor administrate și în ce măsură ipoteza unui atac comandat se confirmă prin hotărâre judecătorească.