Prima reacție fermă de la Moscova după loviturile lansate asupra Iranului de către Statele Unite și Israel a venit sâmbătă, 28 februarie 2026. Ministerul de Externe al Rusiei a condamnat acțiunile, iar Dmitri Medvedev l-a ironizat pe președintele american Donald Trump, numindu-l „pacificatorul”, și a calificat „negocierile nucleare” drept o simplă acoperire.
Mesajul oficial al Moscovei: condamnare și apel la dezescaladare
Într-o convorbire telefonică purtată la solicitarea Teheranului între Serghei Lavrov și omologul său iranian, Abbas Araghchi, șeful diplomației ruse a criticat public atacurile, invocând încălcarea dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a transmis că poziția Federației Ruse rămâne una de respingere a folosirii forței în afara cadrului legal.
„atacul militar neprovocat al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, care constituie o încălcare a principiilor și normelor dreptului internațional”.
În aceeași informare, Moscova subliniază că Iranul a transmis mulțumiri pentru poziția constantă a Rusiei.
„Partea iraniană și-a exprimat sincera recunoștință pentru sprijinul continuu și neclintit acordat de Federația Rusă”.
Diplomația rusă cere încetarea imediată a operațiunilor militare și readucerea dosarului pe traseul politic.
„Situația trebuie readusă pe calea soluționării politice și diplomatice”.
Mesajul oficial marchează o nouă etapă în alinierea Moscovei cu Teheranul pe tema securității regionale, într-un moment în care riscul de escaladare este resimțit la nivelul întregului Orient Mijlociu.
Medvedev îl vizează pe Trump: ironii și acuzații privind „acoperirea” nucleară
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a criticat sâmbătă decizia Casei Albe privind loviturile în Iran și a pus sub semnul întrebării rezistența Washingtonului în fața unui conflict de durată. În intervenția sa, fostul președinte și premier al Rusiei a recurs la formulări tăioase la adresa liderului american.
Medvedev l-a numit pe Donald Trump „pacificatorul”, etichetă folosită în registru ironic pentru a contrasta discursul președintelui SUA cu acțiunea militară reclamată de Moscova. În plus, el a susținut că „negocierile nucleare” nu reprezintă decât o „acoperire” pentru obiective politice mai ample, fără a indica un cadru real de detensionare.
Tonul lui Medvedev se înscrie în linia mesajelor dure promovate în ultimii ani de tabăra de la Kremlin, care contestă deschis legitimitatea intervențiilor americane în regiune și își întărește alianțele cu actori ostili Washingtonului. În plan practic, astfel de declarații sporesc presiunea diplomatică asupra inițiativelor de mediere și complică arhitectura de securitate din jurul dosarului iranian.
Contextul zilei de 28 februarie 2026 aduce, așadar, două paliere ale reacției ruse: unul instituțional — apelul către oprirea loviturilor și revenirea la instrumentele dreptului internațional — și unul politic — mesajul lui Medvedev, cu ținte precise la adresa președintelui SUA și cu o respingere a utilității „negocierilor nucleare”. Rămâne de urmărit dacă solicitarea de dezescaladare imediată va produce efecte concrete pe teren și în canalele diplomatice.
Pe fondul acestor poziționări, alte capitale urmăresc îndeaproape evoluțiile, evaluând opțiuni pentru a limita un potențial cerc vicios al ripostelor militare și a repune în discuție formate de dialog viabile privind dosarul iranian.