Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară propune reducerea numărului de zile nelucrătoare din România, de la 17 la 12, începând cu anul 2026. Inițiatorii invocă nevoia de „mai multă continuitate economică”, iar propunerea presupune eliminarea a șase sărbători legale și adăugarea unei singure zile libere noi, cu rol simbolic și educațional. Măsura nu este încă adoptată și ar putea intra în vigoare doar dacă trece de comisiile de specialitate și de votul plenului.
Ce se schimbă din 2026
Conform proiectului, din lista actuală ar urma să fie eliminate următoarele zile libere legale:
• 6 ianuarie – Boboteaza
• 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
• 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
• Vinerea Mare – ultima vineri înainte de Paște
• 1 iunie – Ziua Copilului
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei
În paralel, inițiativa introduce o singură nouă zi nelucrătoare: 4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Autorii proiectului îi atribuie un caracter simbolic și educațional, cu accent pe conștientizare, prevenție și participare la acțiuni de informare și screening.
În prezent, Codul muncii prevede 17 zile libere legale. Propunerea ar reduce numărul acestora la 12, ceea ce ar afecta modul în care sunt planificate mini-vacanțele și weekendurile prelungite. Se remarcă faptul că o parte dintre sărbătorile vizate sunt concentrate iarna și primăvara – perioade în care, de regulă, mulți salariați își programează pauze scurte de la muncă.
De ce se dorește modificarea și ce urmează
Argumentul central invocat de inițiatori este productivitatea: perioadele dese de întrerupere ar afecta continuitatea activității, în special în domenii cheie. Pe de altă parte, specialiști în legislația muncii atrag atenția că diminuarea pauzelor legale poate influența echilibrul muncă–viață personală, cu potențiale efecte asupra nivelului de stres și a bunăstării angajaților pe termen lung.
Parcursul legislativ este în desfășurare: proiectul se află în dezbatere în comisiile de specialitate, urmând un vot în plen. Dacă forma actuală va fi adoptată, modificările s-ar aplica cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026. Până în acest punct, Guvernul nu a emis un punct de vedere final, în timp ce o parte a mediului de afaceri salută ideea unei structuri mai „compacte” a zilelor nelucrătoare, considerând că ar aduce stabilitate operațională.
Pentru salariați și angajatori, implicațiile sunt mai ales de planificare: repoziționarea concediilor, recalibrarea politicilor interne de resurse umane și actualizarea calendarului de producție/servicii. În eventualitatea adoptării, companiile vor avea nevoie de proceduri clare pentru a gestiona perioadele aglomerate, iar angajații ar putea urmări din timp campaniile și activitățile propuse pe 4 februarie, zi dedicată informării și prevenției în lupta împotriva cancerului.
Indiferent de evoluția votului, este util ca fiecare să urmărească traseul proiectului și să își ajusteze din timp planurile familiale și profesionale, astfel încât eventualele schimbări din 2026 să poată fi integrate fără sincope majore.